Miniștrii de externe danez și groenlandez au fost la Casa Albă, pentru o întâlnire cu miză importantă, menită să dezamorseze criza din jurul Groenlandei, un teritoriu autonom danez pe care președintele american Donald Trump afirmă că vrea să-l anexeze.
De la revenirea ca președinte al SUA, în urmă cu aproape un an, Donald Trump a menționat, în mod constant, posibilitatea preluării controlului asupra acestei vaste insule arctice, strategică, dar slab populată.
Prezența trupelor europene în Groenlanda nu schimbă obiectivul lui Trump, atenționează Casa Albă
Desfășurarea unor trupe europene în Groenlanda, promisă Danemarcei de mai multe state europene membre ale NATO, nu va influența obiectivul președintelui american Donald Trump de a prelua controlul asupra insulei arctice, a transmis joi Casa Albă, potrivit agențiilor AFP și EFE.
Purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Karoline Leavitt, a declarat într-o conferință de presă că prezența trupelor europene nu influențează procesul decizional al președintelui american și nu va afecta obiectivul acestuia de a prelua Groenlanda.
"Nu cred că prezenţa trupelor în Europa influenţează procesul preşedintelui de luare a deciziilor şi nici nu îi va afecta în vreun fel obiectivul de a prelua Groenlanda", a explicat la o conferinţă de presă purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Karoline Leavitt.
Declaraţia survine după ce Danemarca, ţară sub suveranitatea căreia se află teritoriul autonom al Groenlandei, a anunţat o suplimentare imediată a prezenţei sale militare pe această insulă arctică, precum şi desfăşurarea în zonă a unor exerciţii militare împreună cu parteneri europeni, printre care se numără Franţa, Suedia, Norvegia şi Germania.
Scopul acestor exerciţii şi desfăşurări militare anunţat oficial nu este acela de a apăra Groenlanda în faţa unei eventuale invazii americane, ci de a tempera preocupările Washingtonului cu privire la securitatea insulei şi a regiunii arctice, după ce Trump a reproşat Danemarcei că ar neglija această securitate în faţa a ceea ce el susţine că ar fi ameninţări din partea Rusiei şi Chinei în acea regiune strategică.
Trump mai susţine că prezenţa militară americană stabilită pe această insulă bogată în resurse minerale încă din perioada Războiului Rece nu ar mai fi suficientă. Atât guvernul local din Groenlanda, cât şi cel danez au declarat în mod repetat că insula nu este de vânzare, însă Trump nu a exclus preluarea ei prin forţă.
Mai multe trupe NATO vor fi prezente în Groenlanda
Mai multe trupe NATO vor fi prezente în Groenlanda 'în următoarele zile', a afirmat miercuri viceprim-ministrul groenlandez după o întâlnire la Casa Albă între lideri danezi, groenlandezi și americani, transmite AFP.
„Soldații NATO ar urma să aibă o prezență mai mare în Groenlanda începând de astăzi și în zilele următoare. Se așteaptă o creștere a numărului de zboruri și de nave militare', a declarat Mute Egede într-o conferință de presă, referindu-se la 'exerciții” militare.
Militari francezi, germani și nordici vor participa la o misiune militară europeană pe insula care se află sub suveranitatea daneză și este râvnită de Donald Trump, au anunțat țările lor respective.
Gest simbolic făcut de Canada: își deschide consulat în Groenlanda
La fel ca Danemarca și Statele Unite, Canada este o națiune arctică, cu teritoriile sale întinse din nord, situate între Alaska și Groenlanda.
După anunțul Franței, care a spus că va deschide un consulat în Groenlanda, același lucru l-a anunțat și Canada, prin prim-ministrul Mark Carney, care susține și el suveranitatea și integritatea teritorială. Inaugurarea consulatului canadian în Groenlanda ar urma să aibă loc la începutul lunii februarie, iar evenimentul căpătă o nouă semnificație în urma intensificării retoricii SUA în jurul teritoriului groenlandez.
Ministrul afacerilor externe, Anita Anand, și guvernatorul general Mary Simon vor fi prezenți la Nuuk pentru inaugurare.
Prima reacție a lui Donald Trump după discuțiile de la Casa Albă
Donald Trump a susținut o primă conferință de presă după discuțiile de la Casa Albă, acolo unde el nu a particpat. În schimb, au luat parte vicepreședintele JD Vance și șeful diplomației americane, Marko Rubio. Dar el suține că încă nu a fost informat despre detaliile discuțiilor.
Donald Trump: „Vom vedea ce se întâmplă cu Groenlanda. Avem nevoie de ea pentru securitatea națională. Vedem, mă vor informa despre întâlnire. Avem o relație foarte bună cu Danemarca, dar construim Golden Dome și, dacă nu pătrundem noi, o să pătrundă Rusia și China, iar Danemarca nu poate face nimic, însă noi putem să acționăm. Vom vedea ce se întâmplă, dar avem nevoie de ea.
Nu sunt eu primul, s-a vorbit despre asta și când era Truman președinte, se vorbește de 100 de ani despre acest subiect, nu este ceva nou. Este un subiect fierbinte, poate nu atât de mediatizat ca acum. Am vorbit cu Mark Rutte, șeful NATO, și vrea să vadă că se întâmplă ceva.
Problema este că Danemarca nu poate face nimic dacă Rusia și China vor să ocupe Groenlanda. Dar noi putem. Nu pot să mă bazez că Danemarca se poate apăra singură. Vor pune încă un câine la sanie? Sunt foarte serios când vorbesc despre asta. Nu vor reuși. Am o relație bună cu Danemarca și cred că vom rezolva."
Germania trimite o misiune militară în Groenlanda
Germania trimite în Groenlanda, pe 15 ianuarie, „o echipă de recunoaștere” formată din 13 militari, pentru „o misiune de explorare” care va avea loc în perioada 15-17 ianuarie, a anunțat Ministerul german al Apărării.
„La invitația Danemarcei, Germania va participa la o misiune de explorare în Groenlanda în perioada 15-17 ianuarie 2026, împreună cu alte națiuni europene. Obiectivul este de a explora condițiile-cadru pentru posibile contribuții militare în sprijinul Danemarcei, în asigurarea securității în regiune. De exemplu, pentru capacitățile de supraveghere maritimă. Mâine dimineață, Forțele Armate Germane vor trimite o echipă de recunoaștere formată din 13 membri ai Bundeswehr la Nuuk, în Groenlanda, cu un avion de transport Airbus A400M”, se arată în comunicat.
Prin această mișcare, Germania se alătură Suediei și Norvegiei în trimiterea de personal militar în Groenlanda în această săptămână.
Reacția miniștrilor Afacerilor Externe din Danemarca și Groenlanda
După o primă rundă de discuții, ministrul danez de Externe a precizat că pozițiile părților sunt în continuare divergente. Lars Rasmussen spune că întâlnirea de la Casa Albă a fost „sinceră, dar constructivă” și a reiterat că anexarea sau achiziționarea Groenlandei de către Statele Unite „nu este necesară absolut deloc”. El a precizat că, în continuare, Trump dorește „în mod clar să cucerească” Groenlanda, dar că, în opinia sa, întâlnirea de la Casa Albă „a schimbat poziția americană”, însă este vorba despre un „optimism moderat”.
Ministrul danez de Externe susține că Statele Unite, Danemarca și Groenlanda au decis să formeze „un grup de lucru la nivel înalt pentru a explora posibilitatea găsirii unei soluții comune”, având în vedere că persistă „un dezacord fundamental” cu administrația Trump în ceea ce privește viitorul insulei Groenlanda.
Lars Løkke Rasmussen, ministrul danez al Afacerilor Externe: „Îl știu pe președinte de ceva timp, îl știu și din fosta mea funcție și știu abordarea lui, dar trebuie să spun că, deși el spune lucrurile destul de diferit față de ceea ce aș fi făcut eu, există mereu un pic de adevăr în ceea ce spune. Altfel nu s-ar putea discuta despre asta. Nu e despre sănii, dar avem și sănii.
Dar trebuie să spun că împărtășim îngrijorările lui. Este o situație nouă privind securitatea în Arctica și cu toții, la nivel transtlantic, am înterprins măsuri și avem misiunea de a păstra securitatea Arcticii.
De aceea, SUA s-au hotărât să aibă o amprentă mai mică în Groenlanda. SUA aveau, în timpul Războiului Rece, 17 baze și 10.000 de militari, iar acum au doar una. Nu a fost decizia noastră, ci a SUA. Iar acum, situația este cu totul alta. Desigur, trebuie să răspundem. Marea diferență este că nu trebuie să ajungem la o situația în care SUA să dobândească Groenlanda, nu este deloc necesar.
Avem relații diplomatice îndelungate, cele mai îndelungate, cu SUA, de 250 de ani și avem un cadru perfect care poate fi folosit. De aceea, nu am avut așa mare succes când am ajuns la o concluzie la care colegii noștri să spună că e o neînțelegere și că renunță la ambițiile lor. Este un dezacord clar.
Am venit după o serie de declarații publice remarcabile despre Danermarca. Danemarca apără Groenlanda nu cu sănii, ci cu vapoare, avioane și suntem pregătiți să facem mai mult. SUA au deja acces la Groenlanda și pot cere oricum să aibă o prezență mai mare. Vom examina orice cerere din partea SUA. Groenlanda este membră a NATO și este acoperită de articolul 5. Dorim să lucrăm cu SUA la agenda de securitatea în Groenlanda. Am avut o discuție sinceră despre cum asigurăm securitatea pe termen lung, avem o poziție diferită de a președintelui. Am decis să formăm un grup la nivel înalt, care să răspundă îngrijorărilor americane.
Suntem de acord că trebuie să stăm la masă, la nivel înalt și să analizăm dacă există posibilități ca să liniștim îngrijorările președintelui dar, în același timp, să respectăm liniile roșii le Danemarcei. De aici începem. Dacă este realizabil? Asta nu știu. Sper și vreau să exprim acest lucru, că s-ar putea să reducă puțin presiunea. Am avut discuții de 14 luni pe rețelele de socializare și este pentru prima dată când stăm la masă, la nivel înalt, să dicutăm acest subiect. Este o oportunitate pentru mine să analizăm această poveste, pentru că nu există cu adevărat forțe chinezești peste tot în zonă, nu am avut în Groenlanda forțe chinezești de foarte mult timp. Potrivit informațiilor noastre, chinezii sunt acolo de mai mult de un deceniu.
Întâlnirea a avut loc într-o atmosferă constructivă, în care am avut măcar oportunitatea să răspundem narativului președintelui american. A fost vorba despre securitate, chiar dacă nu există o amenințare imediată din partea Chinei și Rusiei. De exemplu, am evitat investițiile chineze în Groenlanda, dar există o îngrijorare, dacă va fi cazul, în 15-20 de ani. Am alocat 15 miliarde de dolari în ultimii ani, pentru capabilități în zonă, am cerut NATO mai multă prezență, există un dialog în NATO.
Ideile care nu respectă integritatea teritorială a Regatului Danemarcei și dreptul la autodeterminare al poporului groenlandez sunt, desigur, total inacceptabile. Nu am reușit să schimbăm poziția americanilor, este clar că președintele vrea să cucerească Groenlanda. Danemarca se află, fără îndoială, de partea cea bună a istoriei."
Vivian Motzfeldt, ministrul Afacerilor Externe din Groenlanda: „Cred că trebuie să spunem din nou cât de important este pentru noi să ne întărim cooperarea cu SUA, dar asta nu înseamnă că vrem ca SUA să ne dețină. Dar ca aliați, să ne întărim cooperarea este în interesul nostru. Noi suntem aliați, suntem prieteni".
Amenințările sale s-au intensificat de la capturarea președintelui venezuelean Nicolás Maduro la începutul lunii ianuarie.
Donald Trump: SUA au nevoie „vitală” de Groenlanda pentru proiectul lor de scut antirachetă
Statele Unite „au nevoie de Groenlanda din rațiuni de securitate națională”, a afirmat miercuri președintele american Donald Trump pe rețeaua sa de socializare Truth Social, precizând că acest lucru 'este vital pentru Golden Dome (proiectul de scut antirachetă - n.r.) pe care noi îl construim', conform AFP.
„NATO ar trebui să deschidă calea pentru ca noi să obținem” Groelanda, a insistat președintele american cu câteva ore înainte de o reuniune prevăzută la Washington între vicepreședintele JD Vance, secretarul de stat Marco Rubio și miniștrii de externe danez și groenlandez.
„Dacă nu o facem noi, Rusia sau China o va face, iar asta nu se va întâmpla”, a afirmat președintele Trump, scriind întreaga propoziție cu majusculă.
„Din punct de vedere militar, fără puterea considerabilă a SUA, NATO nu ar fi o forță sau un factor de descurajare eficient, nici pe departe”, a argumentat Donald Trump.
„NATO devine mult mai redutabilă și eficientă cu Groenlanda în mâinile Statelor Unite. Orice alt scenariu este inacceptabil”, a concluzionat președintele american.
De la revenirea sa la putere, acum aproape un an, liderul de la Casa Albă menționează cu regularitate posibilitatea preluării controlului asupra acestei imense insule arctice, teritoriu autonom danez, strategic, dar slab populat.
Ministrul danez de externe Lars Lokke Rasmussen a solicitat această întâlnire cu secretarul de stat Marco Rubio. Reuniunea va avea loc în cele din urmă la Casa Albă, deoarece vicepreședintele JD Vance a cerut să participe.
Acesta din urmă a făcut remarci foarte dure la adresa Danemarcei în timpul unei vizite în Groenlanda în primăvară, unde nu fusese invitat.
Lokke Rasmussen și-a exprimat speranța să clarifice 'anumite neînțelegeri' în timpul întâlnirii, în contextul în care atât Danemarca, cât și Groenlanda resping orice idee ca insula să se alăture Statelor Unite.
Donald Trump a amplificat tensiunile în ultimele zile
Donald Trump a amplificat și mai mult tensiunile în ultimele zile, declarând duminică că va prelua teritoriul autonom danez 'într-un fel sau altul'.
Miliardarul republican afirmă că Statele Unite au nevoie de Groenlanda pentru a contracara avansurile Rusiei și Chinei în Arctica.
Potrivit lui Penny Naas, cercetătoare la German Marshall Fund of the United States (GMFUS), un centru de studii asupra relațiilor transatlantice, reuniunea s-ar putea încheia rapid dacă americanii persistă în cererea lor de a obține Groenlanda cu orice preț.
Însă, 'dacă există chiar și o mică nuanță, aceasta ar putea duce la o conversație diferită', consideră ea.
Șefa diplomației groenlandeze, Vivian Motzfeldt, va participa la discuții. Țara sa, la fel ca Danemarca, s-a opus ferm planurilor lui Donald Trump.
'Ne confruntăm cu o criză geopolitică și, dacă trebuie să alegem între Statele Unite și Danemarca, atunci alegem Danemarca', a declarat marți premierul groenlandez, Jens-Frederik Nielsen, în timpul unei vizite la Copenhaga.
'Groenlanda nu va aparține Statelor Unite. Groenlanda nu va fi condusă de Statele Unite. Groenlanda nu va face parte din Statele Unite', a insistat el.
Întrebat marți despre aceste declarații, Donald Trump a răspuns: 'Ei bine, aceasta este problema lor'.
'Nu știu nimic (despre prim-ministrul groenlandez), dar asta va deveni o mare problemă pentru el', a adăugat liderul de la Casa Albă.
Alături de Nielsen la Copenhaga, prim-ministrul danez Mette Frederiksen a declarat că nu a fost ușor să reziste la ceea ce a numit o 'presiune complet inacceptabilă din partea celui mai apropiat aliat al nostru'.
Danemarca, membră NATO, respinge acuzațiile americane conform cărora nu ar proteja suficient Groenlanda în fața Rusiei și Chinei.
Copenhaga subliniază că a investit aproape 90 de miliarde de coroane (12 miliarde de euro) pentru a-și întări prezența militară în Arctica.
La scurt timp după întâlnirea de la Casa Albă, o delegație a Congresului american - compusă în principal din democrați, dar și cu un republican - va călători la Copenhaga pentru a-și exprima solidaritatea cu Danemarca.
'Amenințările continue ale președintelui Trump la adresa Groenlandei sunt inutile și nu fac decât să slăbească alianța noastră în cadrul NATO', a declarat senatorul democrat Dick Durbin, unul dintre membrii delegației.
