Gheorghe Agafiței, consilier de stat al premierului Nicolae Ciucă, a fost invitat, vineri, în studioul Euronews România pentru a discuta despre decizia României de a închide centralele pe cărbune, la solicitarea Comisiei Europene. Reprezentantul Executivului a anunțat că două grupuri ale Complexului Energetic Oltenia nu vor fi închise, ci vor fi trecute în „rezervă tehnică”. Unitățile vor putea fi repornite în cazul unei lipse acute de energiei în piață.
De asemenea, angajații acestora vor fi incluși într-un proces de reconversie, nefiind luată în calcul varianta disponibilizărilor.
Agafiței a explicat că la momentul redactării PNRR-ului României, „nu exista o criză energetică, nu exista un război la granița cu România, nu o exista o inflație care crește și o economie care este supusă unor presiuni mari”. De asemenea, consilierul de stat a amintit că premierul Nicolae Ciucă a efectuat o vizită al Bruxelles pentru a discuta inclusiv despre țintele de închidere a centralelor.
În acest context, Gheorghe Agafiței a afirmat că la Complexul Energetic Oltenia vor fi închise „două grupuri de 600 de MW care oricum nu funcționau sau funcționau cu întreruperi foarte mari”.
„Vor fi închise în acest an. Nu vor fi închise definitiv, ci vor fi trecute în rezervă tehnică. Ele de facto nu se închid, intră într-o stare în care putem să le scoatem în orice moment prin niște proceduri tehnice de colaborare cu Comisia prin care justificăm necesitatea respectivă. În momentul în care e nevoie, putem să le repunem în funcțiune într-un termen foarte scurt.
Vor trece în rezervă tehnică. Este unul dintre marile succese ale vizitei noatre la Bruxelles”, a declarat Gheorghe Agafiței, la Euronews România.
Întrebat de ce autoritățile nu au optat pentru menținerea în funcțiune a celor două grupuri, consilierul de stat al premierului a menționat că România a accesat „niște bani pentru conservarea și închiderea lor”.
„Nu putem să mergem acum și să spunem că acești bani pe care i-am folosit pentru acest proces nu mai sunt aplicabili sau să-i dăm înapoi. În momentul în care s-a făcut acel PNRR nu eram în situația de acum. Acum, România are un război la granița și trebuie să căutăm tot felul de alternative”, a menționat el.
Ce se întâmplă cu angajații celor două grupuri de la CEO Oltenia care intră în conservare
De asemenea, Gheorghe Agafiței a explicat că angajații grupurilor trecute în conservare nu vor fi disponibilizați deoarece există planuri de reconversie.
„Există niște planuri de reconversie care fac parte din proiectul mai mare de reconversie a CEO Oltenia. În acest moment sunt proiecte de 900 de milioane de euro în Dolj și Gorj care urmăresc reconversia CEO Oltenia într-o centrală verde.
Toate aceste programe urmăresc transformare acestor grupuri de electricitate care erau până acum poluatoare în niște grupuri de electricitate care vor genera energie verde. Proiectele de la CEO Oltenia însumează 1.400 de MW până în 2026.
Noi acum punem în rezervă tehnică 600 de mW, dar până în 2026 ne angajăm să deschidem 1.400”, a spus consilierul de stat.
Agafiței a subliniat că „acești oameni vor trebui să-și reînvețe meseriile în noul context european, adică să învețe să lucreze la o centrală energetică verde”.
„Nu vrem să facem disponibilizări, nu vrem să plece nimeni acasă. Doar să-i reașezăm într-o logică nouă. Oamenii aceia continuă să lucreze acolo. Reconversia lor profesională este un proces care va avea loc până în 2026”, a afirmat el.
Oficialul guvernamental a amintit că România s-a angajat față de Comisia Europeană să renunțe la energia produsă pe bază de cărbuni până în 2026. În schimb, în situații în care există o lipsă acută de energie pe piață, termocentralele ar putea fi repornite.
„Dacă vrem să le repornim, putem să o facem. Asta este și ideea acestei rezerve tehnice printr-o comunicare cu Comisia. (Pot fi repornite în situația în care există, n.red) o lipsă acută a energiei în piață. Până acum nu a fost cazul”, a menționat el.
Agafiței a dat asigurări că România dispune de energie „pentru iarna aceasta și nici pentru iarna viitoare” deoarece este producătoare de gaz.
„Avem doar un import de 10%. Anul acesta este primul an când scoatem gaze din Marea Neagră. Dependența noastră față de gazul Rusiei este scăzută. Suntem într-o piață interconectată”, a concluzionat el.
