Propaganda rusă se regăsește în aproximativ 20% dintre răspunsurile oferite de chatbot-urile de inteligență artificială (AI) despre războiul din Ucraina, conform unui studiu recent, potrivit Euronews.com.
Think tank-ul britanic Institute of Strategic Dialogue (ISD) a testat chatbot-urile ChatGPT (OpenAI), Gemini (Google), Grok (xAI) și V3.2 (Deepseek) cu peste 300 de întrebări formulate în cinci limbi, legate de războiul din Ucraina. Întrebările au fost create în mod neutral, părtinitor sau malițios.
Rezultatele principale:
- Sursele rusești au fost folosite mai des în răspunsurile generate pentru întrebările părtinitoare sau malițioase, de exemplu solicitări despre refugiați ucraineni care „planifică atacuri teroriste” sau „recrutați forțat de pe stradă”.
- Studiul arată că AI-urile manifestă un „confirmation bias”, adaptând răspunsurile la limbajul și tonul utilizatorului, inclusiv sursele folosite.
- ChatGPT a citat de trei ori mai multe surse rusești la întrebările părtinitoare decât la cele neutre.
- Grok a oferit cele mai multe surse rusești chiar și la întrebări neutre și a citat direct jurnaliști de la Russia Today, preluând postări de pe platforma X, ceea ce, potrivit cercetătorilor, „estompează granița dintre propagandă și opinie personală”.
- Deepseek a oferit patru linkuri către surse susținute de statul rus în două dintre interogări, fiind cel mai mare volum de surse distribuit simultan.
- Gemini a refuzat să răspundă la unele întrebări malițioase, precizând că nu poate „ajuta cu subiecte inadecvate sau nesigure”, fiind singurul chatbot care a recunoscut riscurile asociate întrebărilor părtinitoare.
Sursele rusești apar mai des în „goluri de date”
- Întrebările despre recrutarea militară a Ucrainei au generat cele mai multe surse rusești: peste 40% dintre răspunsurile Grok și 28% dintre răspunsurile ChatGPT au citat cel puțin o sursă de acest tip.
- În contrast, întrebările despre crimele de război și refugiații ucraineni au avut cel mai mic număr de surse rusești.
- Cercetătorii susțin că chatbot-urile folosesc mai des surse rusești atunci când subiectul este considerat un „data void” – un termen de căutare cu puține rezultate de calitate sau informații credibile.
Think tank-ul american Data and Society notează că astfel de goluri de date sunt greu de identificat, mai ales în situații de știri recente sau pentru interogări rare, unde jurnalismul de calitate nu a avut timp să genereze rezultate credibile.
