Guvernul s-a reunit într-o ședință extraordinară, vineri, menită să adopte proiectul referitor la pensiile din sistemul judiciar. Executivul a primi oficial avizul negativ al CSM și totodată pe cel al Consiliului Legislativ, care este tot negativ.
Guvernul a adoptat noul proiect al pensiilor magistraților
În ședința de guvern a fost adoptat proiectul pentru angajarea răspunderii în Parlament în ceea ce privește rectificarea și reforma pensiilor speciale. Aici intră și pensiile magistraților. Peroada de tranziție pentru ca magistrații să se pensioneze la 65 de ani a fost majorată de la 10 la 15 ani, între 1 ianuarie 2026 și 31 decembrie 2041, conform noului proiect de lege.
Iar cuantumul pensiei rămâne la cel mult 70% din ultimul salariu. Mai exact, cuantumul pensiilor magistraților va fi 55% din media indemnizațiilor brute din ultimii cinci ani, dar nu mai mult de 70% din ultima indemnizație netă.
Ilie Bolojan: „Cel mai probabil în data de 2 vom trece la finalizarea acestei proceduri”
Ilie Bolojan, premierul României: „Am discutat de o minimă justiție socială prin corectarea unor nedreptăți, o pensionare prea rapidă și o pensie cât ultimul salariu și pebtru a pune sistemul de pensii pe baze sustenabile în așa fel încât anii de contribuție la sistem să fie de natură a asigura sustenabilitatea sistemului de pensii.
Elementele de bază ale acestui proiect sunt legate de stabilirea pensiei la un maxim de 70% din ultimul salariu net, creșterea vechimii în muncă, de la 25 la 35 de ani și creșterea vârstei de pensionare de la 48 de ani la 54 de ani într-o perioadă de tranziție de aproximativ 15 ani. Vom demara procedura de angajare a răspunderii Guvernului și estimarea este că, cel mai probabil în data de 2, vom trece la finalizarea acestei proceduri prin prezentarea în Parlament, după ce vom primi eventualele amendamente de la parlamentari.”
Dacă reprezentanții Consiliului Legislativ susțin că autorii noului proiect privind pensiile magistraților nu au respectat statutul acestei categorii profesionale așa cum este prevăzut el în constituție, reprezentanții CSM în avizul lor consultativ negativ susțin că în fapt proiectul nu respectă jalonul asumat de țara noastră prin programul PNRR care ar trebui să reglementeze situația pensiilor speciale.
Acest proiect este unul dedicat în exclusivitate acestei tagme profesionale, cea a magistraților. Mai mult, susțin reprezentanții CSM prevederile cu care se vine pentru recalcularea acestor pensii face ca și cuantumul real al pensiilor magistraților când vor ajunge la vârsta standard de 65 de ani să fie mai mică decât pensia pe care o va lua un polițist, un ofițer din poliția judiciară, o situație de neacceptat, susțin reprezentanții CSM care arată că în fapt magistrații au avut de suferit și ei alături de restul salarațiilor prin impunerea prin primul pachet de măsuri a unui impozit suplimentar pe veniturile mai mari de 3.000 de lei și a unei contribuții suplimentare de 10% la bugetul asigurărilor sociale de sănătate.
Potrivit purtătorului de cuvânt al Guvernului, Ioana Dogioiu, procedura nu poate avansa fără această etapă formală:
„Avizul CSM în privința pensiilor magistraților a fost emis, însă, din cele ce știm până în acest moment, el va fi comunicat oficial Guvernului mâine (vineri - n.r.). Prin urmare, ședința extraordinară de guvern prin care să fie adoptat acest proiect și pentru a porni, practic, întreaga procedură de angajare a răspunderii Guvernului nu poate avea loc fără acest aviz formalizat, emis deja, dar neformalizat. Prin urmare, cel mai probabil, ședința extraordinară de guvern va avea loc undeva în jurul prânzului, ora nu a fost precis stabilită. Până atunci va exista și un aviz al Consiliului Legislativ în privința acestui proiect.”
În cadrul reuniunii plenare de joi, CSM a oferit un aviz nefavorabil asupra propunerii legislative ce modifică regulile privind pensiile speciale ale profesiilor din domeniul justiției. Documentul fusese publicat în consultare săptămâna trecută, iar forul judiciar avea la dispoziție 30 de zile pentru a formula o opinie, neobligatorie.
Textul legislativ revizuit introduce noi criterii de calcul: beneficiarii ar urma să primească 55% din media veniturilor brute obținute în ultimii cinci ani, cu un plafon de 70% din ultimul venit net.
De asemenea, noul cadru prevede o perioadă de ajustare de 15 ani, începând cu 1 ianuarie 2026, până la atingerea vârstei de 65 de ani, considerată noua limită de pensionare.
