Românii au mai multă încredere în chelneri sau oameni obișnuiți decât în clasa politică. Este concluzia ultimului index al încrederii realizat de IPSOS. Situația este similară în aproape toată Uniunea Europeană. De cel mai mare nivel de încredere al populației se bucură cercetătorii, profesorii sau militarii.
Românii au mai multă încredere în chelneri și în cercetători decât în politicieni
Cercetător. Aceasta este profesia în care românii au cea mai mare încredere. Indexul arată o valoare de 57%, cel mai mare procent regăsit în această scală a încrederii în profesii.
Sociologii, profesorii și doctorii sunt și ei în topul oamenilor percepuți ca fiind de încredere. Polițiștii sunt, de asemenea, la începutul clasamentului, însă cu doar 27%.
La polul opus, românii au cea mai puțină încredere în politicieni, lucru care se vede mai ales acum, în an electoral și cu un prim tur al alegerilor anulat. Au puțin mai multă încredere în miniștri, însă aici indicele arată doar 12%. După aceste statistici, putem spune că românii au mai multă încredere în șoferii de taxi decât în cei care conduc țara.
Doar în Singapore, India și Filipine indicele de încredere, al celor care au răspuns studiului, îl depășește semnificativ pe cel pe cel al neîncrederii. La polul opus, al celor care nu au încredere în guvernanți, suntem noi, Argentina și Japonia.
Și politicienii care nu au loc la masa Guvernului nu sunt bine văzuți. În țara noastră, Japonia și Argentina nivelul de neîncredere în cei care vor să conducă țara urcă până la 73%.
Indexul IPSOS a fost realizat în perioada mai-iunie 2024 pe un eșantion de 23.530 de adulți, cu vârste de până la 75 de ani.
Expert: Perioada comunistă a lăsat urme adânci în mentalitatea colectivă determinând lipsa de încredere
Mihaela Rus, psiholog: „România are un istoric îndelungat în probleme legate de corupție la nivel guvernamental și politic și, din cauza lipsei de transparență și a corupției instituționale, precum și a scandalurilor de corupție frecvente apare această neîncredere pentru că percepția asupra clasei politice este negativă. Să nu uităm de faptul că indicele de percepție a corupției, al transparenței indică adesea niveluri ridicate de corupție în România, ceea ce subminează de cele mai multe ori încrederea publicului. Pe de altă parte, discutăm despre promisiuni neîndeplinite și instabilitate politică. Politicienii sunt adesea percepuți de către români ca fiind ineficienți sau lipsiți de interes în raport cu nevoile reale ale populației. Pe de altă parte, promovarea unor mesaje sau unor persoane controversate afectează cumva reputația acestora, iar publicul românesc, consumator de rețele sociale, devine tot mai sceptic față de conținutul uneori lipsit de substanță a mesajelor transmise de către aceștia”, a mai adăugat aceasta.
Sunt importante și moștenirea culturală, și istorică, a mai precizat Mihaela Rus.
Mihaela Rus, psiholog: „Perioada comunistă și tranziția post-comunistă au lăsat, totuși, urme adânci în mentalitatea colectivă pentru că aici vorbim de mentalul colectiv determinând o lipsă de încredere în autoritate și în lideri și, cumva, această moștenire contribuie la această percepție conform căreia politicienii și miniștrii nu servesc intereselor cetățenilor, ci propriilor lor interese sau ale unui grup restrâns de interese.”
