România rămâne una dintre cele mai corupte țări din Uniunea Europeană. Potrivit Indicelui de Percepţie a Corupţiei lansat de Transparency International, țara noastră nu a făcut niciun progres în lupta cu corupția, în ultimii ani.
Cu 46 de puncte din 100, România rămâne în continuare în rândul ţărilor din Uniune cu cele mai slabe performanţe, în condițiile în care media în Uniunea Europeană este de 64 de puncte.
Mai corupte decât România sunt doar țările vecine: Bulgaria și Ungaria. România se află, așadar, pe locul a treilea, în Uniunea Europeană.
La polul opus, topul celor mai puțin corupte state europene este condus de Danemarca, Finlanda și Norvegia. În schimb, Rusia, Serbia, Belarus și Albania sunt considerate cele mai corupte țări din întreaga Europă.
Transparency International Romania a evidențiat că majoritatea statelor au făcut progrese minime sau deloc în ceea ce priveşte combaterea corupţiei în sectorul public.
Indicele de Percepţie a Corupţiei (IPC) reflectă modul în care experţi independenţi şi din mediul de afaceri percep corupţia existentă în sectorul public din 180 de state şi teritorii. Clasamentul este întocmit prin acordarea de puncte, de la 0 la 100, în care zero înseamnă "foarte corupt", iar 100 "deloc corupt", potrivit Agerpres.
Transparency International: Reflectă deficienţe semnificative în privinţa statului de drept
La nivelul UE, eforturile de combatere a corupţiei au stagnat ori sunt în declin în majoritatea statelor membre.
"Media UE rămâne constantă în ultimii cinci ani, la 64 de puncte. Cu 46 de puncte din 100 posibile, România rămâne în continuare în rândul ţărilor UE cu cele mai slabe performanţe, alături de Bulgaria (45 de puncte) şi Ungaria (42 de puncte), ceea ce reflectă deficienţe semnificative în privinţa statului de drept. Conform metodologiei Transparency International, scorurile sub 50 de puncte sunt inacceptabil de scăzute, mai ales prin comparaţie cu media regională. În plus, schimbările de 1-2 puncte de la un an la altul de regulă reflectă marja de eroare, mai ales dacă acestea nu sunt constante", se arată în comunicatul Transparency International.
Prin comparație cu situația din anul 2014, România are un plus de trei procente.
"Între anii 2014 şi 2016 a înregistrat un avans de cinci puncte, de la 43 în 2014 la 46 în 2015 şi 48 de puncte în 2016. În următorii ani, România a pierdut patru puncte, ajungând în 2019 la doar 44, iar de atunci a recuperat doar două puncte. În anii 2022 şi 2023 scorul este acelaşi, de doar 46 de puncte, mult sub media UE. Bulgaria a avut un parcurs similar, cu scoruri care au variat între 41 şi 44 de puncte în ultimii 10 ani.
De remarcat că în 2023 este prima dată când Bulgaria ajunge la 45 de puncte. În schimb, Ungaria a înregistrat un declin constant în clasament, de la 54 de puncte în 2014, la doar 42 de puncte în 2023, situându-se astfel pe ultimul loc la nivelul UE", se precizează în document.
Transparency International a atras atenția că la nivelul UE ”s-a constatat că măsurile anti-corupţie continuă să fie subminate de slăbirea mecanismelor de tip checks and balances, menite să asigure control şi echilibru în statul de drept”.
”În multe ţări, printre care şi România, există încă un decalaj mare între prevederile actelor normative şi modul în care acestea sunt implementate. Sunt necesare aşadar acţiuni şi măsuri constante care să asigure atât îmbunătăţirea mecanismelor anti-corupţie, cât şi consolidarea integrităţii publice", se spune în document.
Recomandările Transparency International
La nivel naţional, recomandările Transparency International Romania includ:
- actualizarea legislaţiei în domeniul integrităţii publice, pentru remedierea lacunelor şi a inconsecvenţelor legislative existente în prezent şi îmbunătăţirea clarităţii reglementării în domeniul integrităţii publice;
- îmbunătăţirea transparenţei organizaţionale şi decizionale, inclusiv prin consultări publice eficiente şi acces facil la informaţii de interes public, corelat cu prevederile din Strategia Naţională Anticorupţie;
- actualizarea procedurilor de raportare internă şi instituirea de canale eficiente de raportare, corelat cu prevederile Legii nr. 361/2022 privind protecţia avertizorilor în interes public;
- standardizarea şi clarificarea procedurilor administrative prin adoptarea Codului de procedură administrativă;
- adoptarea unei legislaţii avansate care să clarifice unitar statutul, cariera şi eficienţa resurselor umane din administraţia publică;
- utilizarea Pactelor de Integritate ca instrument de monitorizare a achiziţiilor publice, în special pentru procedurile de achiziţii şi contractele cu risc crescut de apariţie a neregulilor, incidentelor de integritate sau fraudelor.
Transparency International Romania reiterează faptul că este nevoie de o implicare constantă a tuturor reprezentanţilor societăţii, de la clasa politică şi instituţii publice, la mediul privat şi cetăţeni, fiecare având rolul şi responsabilitatea sa în consolidarea integrităţii publice.
