Blocarea accesului în spațiul Schengen terestru aduce pierderi pentru România: țara noastră pierde cel puțin 2% din PIB anual, din cauză că nu face parte din familia Schengen, arată calcule guvernamentale. Cei mai furioși sunt transportatorii rutieri, care uneori așteaptă chiar și câteva zile la granița cu Ungaria sau Bulgaria pentru a duce marfă în vestul Europei.
Așteptarea din vămi are și efecte asupra mediului, prin emisiile de carbon care ajung în atmosferă. Ne aflăm la final de martie 2024 și nimeni nu oferă un orizont de timp despre când ar putea România adera în final la spațiul de liberă circulație.
Autoritățile europene au spus oficial în anul 2011 că România îndeplinește criteriile tehnice de aderare la spațiul Schengen. Au trecut 13 ani de atunci și nu s-a ajuns la un acord politic pentru ca România să nu mai aibă controale la granițele terestre cu Ungaria și Bulgaria. Cei mai afectați sunt șoferii de tiruri care așteaptă la cozi care se întind pe kilometri întregi.
Radu Dinescu - secretar general Uniunea Națională a Transportatorilor Rutieri din România: Deci, dincolo de faptul că șoferii camioanelor, când stau la frontieră 8h, 16h, 3 zile, 5 zile, săracii nu-și mai dau seama dacă ei sunt șoferi profesioniști sau sunt paznici de camioane.
Industria transporturilor rutiere estimează că a pierdut 19 miliarde de euro, în ultimii 13 ani, din cauză că țara noastră nu este în spațiul Schengen, cam tot atât cât încasează industria de profil într-un an.
Radu Dinescu - secretar general Uniunea Națională a Transportatorilor Rutieri din România: Este un interval de 8h-16h la frontiera cu Ungaria, să intrăm în Ungaria, între 8 și 16 ore stau camioanele să treacă în Ungaria, nu spun dacă sunt sărbători. Lucrurile astea pot să se ducă la 3 zile și ne uităm la un maxim istoric de 5 zile, care s-a întâmplat în mod surprinzător, exact atunci când un mare investitor se uita la Ungaria și la România pentru a alege locația unei investiții de amploare.
Economia românească pierde cel puțin 0,5% din PIB, doar din cauza întârzierilor în vamă, spune și ministrul economiei Radu Oprea:
Radu Oprea, ministrul economiei: Am atras atenția asupra costurilor pe care fiecare cetățean european le plătește, pentru că România nu este încă membră a spațiului Schengen. Fiecare Dacia Duster sau Sandero, fiecare Ford Puma sunt mai scumpe cu 100 de euro, doar din cauza costurilor cu așteptarea în vamă.
Blocarea accesului în Schengen înseamnă și costuri masive de mediu pentru România
Raportul unei firme de consultanță arată că sunt necesari peste 311.000 mii de copaci maturi pentru a capta emisiile de carbon asociate așteptării la frontieră.
Bogdan Văduva, partener al unei firme de consultanță: Volumul anual este de aproximativ 46.000 de tone de CO2, datorat timpilor de așteptare pe care vehiculele le au atât la granița Grecia-Bulgaria, Bulgaria-România, cât și Ungaria-România.
Cătălin Predoiu – ministrul de interne: Fără îndoială că pierdem prin faptul că nu suntem membri și cu frontiera terestră, dar, pe de altă parte, ce pot să spun este că noi ceea ce reușim să facem este să construim acest pas treptat, plecând de la tratate. Întotdeauna a fost o decizie politică. Criteriile tehnice au fost îndeplinite încă din anul 2010-2011.
O asociație care luptă pentru combaterea schimbărilor climatice cere Tribunalului Uniunii Europene să reia votul pentru aderarea României la Schengen. Motivul invocat are legătură cu poluarea din cauza zecilor de mii de camioane care așteaptă ore în șir sau chiar zile la controalele de frontieră.
România intră, în noaptea de sâmbătă spre duminică, începând cu ora 00:00, în Spaţiul Schengen, cu frontierele aeriene şi maritime.
