Proiectul de modificare a Codului penal care prevede pedeapsa cu închisoare de la trei luni la doi ani sau amendă pentru tulburarea liniştii şi ordinii publice a fost respins de Senat.
Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice şi ar fi trebuit să întrunească minimum 69 de voturi favorabile pentru a fi adoptat.
Propunerea legislativă are ca obiect modificarea şi completarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, cu modificările şi completările ulterioare, în sensul agravării răspunderii pentru unele infracţiuni contra persoanei şi contra patrimoniului, pentru infracţiunile de ultraj, ultraj judiciar şi tulburare a ordinii şi liniştii publice. Principalele fapte care au fost sesizate cu modificarea limitelor pedepselor speciale sunt: ultraj, ultraj judiciar, tulburare ordinii şi liniştii publice şi hărţuirea.
După exprimarea votului, liderul grupului parlamentar USR, senatorul Radu Mihail, a declarat că partidul său a votat împotriva "limitării" drepturilor românilor de a protesta, "împotriva samavolniciei unui Guvern de impostori şi incompetenţi, care nu este măcar în stare să-şi aducă oamenii în plenul Senatului să le voteze nenorocirile".
"Orice normă juridică reprezintă o necesitate a societăţii, o nevoie fie a întregii societăţi, fie a unor grupuri sociale. În cazul acestui proiect, grupul social a fost format din două persoane, domnul Ciucă şi domnul Bode. S-a văzut că erau singuri, pentru că nici măcar nu au fost votaţi de colegi. Cei doi au tras concluzia că neapărat, neapărat trebuie să pună pumnul în gură celor nemulţumiţi, să-i bage la puşcărie.
Vă întrebaţi de ce ar fi cineva nemulţumit în România cu astfel de conducători geniali precum domnii Ciucă şi Bode. Păi, pensii speciale, inflaţia, facturile astronomice (la) curent, lemne, gaze, cel mai scump Paşti din ultimii 25 de ani, timp şi bani pierduţi, pentru că în Schengen nu am intrat. Fruntaşii penelişti Ciucă şi Bode au făcut o prioritate din ameninţarea cu închisoarea a celor care se gândesc să protesteze democratic împotriva acestei guvernări dezastruoase. Ca şi Ceauşescu şi Dragnea, înaintea lor, şi domnii Ciucă şi Bode se tem de dragostea şi aprecierea poporului faţă de ei şi faţă de munca lor", a afirmat Mihail.
PNL, promisiune că se pronunță în favoarea proiectului
Liderul grupului parlamentar liberal, Daniel Fenechiu, a solicitat lista de vot, în condiţiile în care preciza, înainte de exprimarea acestuia, că PNL se pronunţă în favoarea proiectului legislativ. "A fost finalizat foarte bine (...), un proiect care astăzi nu mai ridică nicio problemă, dar care rezolvă o serie de probleme în acele tipuri de infracţiuni în care ne propunem să descurajăm fenomenul infracţional", a menţionat el, adăugând că a avut loc un "dialog fructuos" între iniţiatorii parlamentari şi societatea civilă.
"Am dori ca secretarul general să ne dea numele celor care au votat", a transmis Fenechiu.
Conform expunerii de motive, iniţiatorii au avut în vedere că modul actual de reglementare nu asigură protecţia deplină a nevoii actuale de siguranţă a cetăţeanului în ceea ce priveşte drepturile sale fundamentale.
"Prin prezenta propunere legislativă se urmăreşte instituirea unui regim sancţionatoriu mai aspru pentru infracţiunea prevăzută la art. 198 din Codul penal, repoziţionând-o în ierarhia faptelor cu violenţă, comise de cele mai multe ori în public. Se sancţionează, suplimentar, starea de pericol pe care agresorul o creează, prin dotarea sa cu arme sau obiecte periculoase. Legislaţia actuală sancţionează mai dur anumite fapte, când sunt comise de o persoană înarmată, indiferent dacă aceste arme sunt sau nu folosite", se arată în document.
Potrivit raportului favorabil adoptat la Comisia juridică şi respins în plen, o situaţie aparte o reprezintă cea a minorilor, categorie de persoane ce necesită o protecţie specială, care se asigură inclusiv printr-o poziţie legislativă mai fermă cu privire la faptele antisociale săvârşite faţă de aceştia.
Prin amendamentele admise la articolele care vizează obstrucţionarea Justiţiei şi ultrajul judiciar se acordă o protecţie sporită executorului judecătoresc alături de ceilalţi profesionişti având în vedere caracterul de interes public al activităţii acestuia. De asemenea, se asigură o mai bună proporţionalitate a pedepselor prin raportare la gravitatea faptelor, se mai explică în expunerea de motive.
