Fugarii condamnați sau care se sustrag anchetei și proceselor vor plăti cheltuielile de aducere în țară. Anual numai extrădarea persoanelor condamnate definitiv costă statul roman peste 10 milioane de lei. În libertate mai sunt încă peste 1.500 de infractori care se sustrag executării pedepsei, refugiați în țări cu un sistem de justiție mai favorabil. Iar problemele legate inclusiv de deficitul de personal capabil să asigure ducerea la bun sfârșit a acestor proceduri complicate de extrădare nu fac decât să agraveze situația.
Cu mii de condamnați fugari peste hotare, autoritățile au venit cu o nouă metodă prin care speră să descurajeze pe viitorii condamnați să se mai sustragă actului de justiție.
Alina Gorghiu, ministrul Justiției: Vestea bună legată de Ministerul Justiției este despre proiectul de lege pe care mulţi îl aşteaptă, proiect de lege care spune că fugarul suportă costurile aducerii sale în ţară. Anul trecut, de exemplu, Ministerul Afacerile Interne a organizat un număr de 587 de misiuni pentru a putea aduce în țară respectivele persoane care au fugit, va trebui să facem un calcul și vă pot preciza că numai anul trecut statul român a cheltuit, ca să aducă înapoi fugari, o sumă de peste 10 milioane de lei.
Costurile pe care le implică procedura de extrădare pot varia
Distanța, țara unde s-a refugiat cel în cauză, sistemul de justiție de acolo, metoda de readucere, terestră sau aeriană, toți acești factori pot încărca nota de plată suportată de statul român.
Marius Vulpe, jurnalist Euronews: Dincolo de procedurile tehnice și birocratice pe care statul român este nevoit să le inițieze cu o țară străină care a reținut un astfel de condamnat fugar, costul extrădării în sine poate varia de la câteva mii de euro la chiar 25.000 de euro, în cazul unei persoane cu cetățenie română și condamnate definitiv într-o țară exotică, precum Republica Dominicană.
Combaterea acestui fenomen este afectată și de un alt factor. Cel al resurselor umane necesare. Exodul din ultimii ani din cadrul forțelor de poliție a afectat și eficiența procedurilor de extrădare.
Vasile Zelca, președintele SNPPC: Nu poți trimite în misiune internațională, un debutant, trebuie să trimiți un polițist cu experiență, care să cunoască acea legislație, să fi trecut, să aibă experiență în poliție. Din păcate, va fi din ce în ce mai greu și nu știu pe unde vom reuși să scoatem cămașa, pe românește spus, pentru că din sistem au plecat oameni cu experiență.
În ultimul an, Guvernul a venit și cu alte măsuri de descurajare a acestui fenomen. Fără prea mult succes. Un proiect de lege prin care se propuneau pedepse suplimentare de până la trei ani de închisoare, în cazul persoanelor care se sustrag executării condamnării primite, s-a lovit de opoziția ICCJ. În prezent, proiectul trecut de Parlament, se află în control de constituționalitate la CCR.
În ultimii 4 ani, numărul persoanelor pentru care statul român a dispus urmărirea internațională a crescut simțitor, în 2020 aveam 1.260 de cazuri, iar în momentul de față, statul român încă mai caută și încearcă să extrădeze peste 1.500 de persoane condamnate definitiv care s-au refugiat în alte țări străine cu un sistem de justiție mai blând.
Deocamdată, noul proiect abia a fost pus în procedură de transparență decizională, urmând ca Guvernul să-l adopte în perioada imediat următoare. De la începutul noului an și până în prezent, statul roman a reușit extrădarea a încă 11 fugari. Potrivit statisticilor Poliției Române, 2.558 de persoane, condamnate, anchetate sau trimise în judecată figurează ca fiind date în urmărire internațională, încă.
- Fostul baron PSD de Neamț, Ionel Arsene - 6 ani și 8 luni de închisoare - corupție
- Fostul ofițer SRI Daniel Dragomir - 3 ani și 10 luni închisoare - trafic de influență
- Afaceristul Dragos Săvulescu - 5 ani și 6 luni închisoare - corupție
- Mario Iorgulescu - 3 ani închisoare - omor/conducere auto sub influența alcoolului sau altor substanțe
- Alina Bica - 4 ani închisoare - favorizarea infractorului
- Sorin Oprescu - 10 ani și 8 luni de închisoare - luare de mită
