Premierul Luca Niculescu a anunțat sâmbătă, în timpul unei vizite la Centrala Nuclearoelectrică de la Cernavodă, că pierderile provocate de oprirea reactoarelor în ultimele trei luni se ridică la aproximativ 200 de milioane de euro. Unitatea 1, repornită vineri seară, ar urma să ajungă la capacitatea maximă de producție în următoarele 24 de ore. În ceea ce privește Unitatea 2, o analiză privind posibilitatea repornirii va avea loc luni. Șeful Guvernului a anunțat și că proiectul Bala II, care ar urma să asigure alimentarea cu apă a centralei, devine o prioritate.
Premierul Luca Niculescu și ministrul Energiei, Dumitru Chisăliță, au vizitat sâmbătă Centrala Nuclearoelectrică de la Cernavodă, la o zi după reconectarea Unității 1 la Sistemul Energetic Național. Reactorul a fost oprit timp de aproximativ 100 de zile, din cauza debitului scăzut al Dunării.
Șeful Executivului a precizat că a urmărit din camera de comandă creșterea treptată a producției de energie electrică. La momentul vizitei, reactorul funcționa la jumătate din capacitate, urmând să ajungă la 100% în următoarele 24 de ore.
„Am fost în camera de comandă alături de colegii mei și am văzut cum nivelul furnizării de energie crește în fiecare oră. Acum suntem la 50% din ceea ce poate produce Unitatea 1 și până la capătul următoarelor 24 de ore capacitatea de producere a energiei va fi de 100%. Este o veste bună, este o veste foarte bună, pentru că Unitatea 1 a Centralei de la Cernavodă asigură aproximativ 8% din producția energetică a țării”, a declarat Luca Niculescu.
Premierul a subliniat că reluarea producției de energie nucleară va reduce presiunea asupra Sistemului Energetic Național și va permite diminuarea importurilor de electricitate, în special în orele de vârf.
Potrivit datelor oficiale prezentate sâmbătă dimineață, România avea un consum de peste 5.200 de megawați și o producție de peste 7.000 de megawați, exportând surplusul de energie către statele vecine.
Pierderi de 200 de milioane de euro după oprirea reactoarelor de la Cernavodă
Oprirea celor două reactoare în ultimele trei luni a provocat pierderi estimate la aproximativ un miliard de lei, echivalentul a 200 de milioane de euro, potrivit premierului.
În această perioadă, aproximativ 1.400 de megawați au fost scoși din Sistemul Energetic Național, iar România a fost nevoită să importe energie electrică la prețuri care au depășit, în anumite momente, 500 de euro.
Premierul a comparat valoarea pierderilor cu investiția necesară pentru realizarea proiectului Bala II, care ar urma să asigure un debit suficient de apă pentru funcționarea centralei.
„Pierderile înregistrate în aceste luni sunt de aproximativ un miliard de lei. Și apropo de ce spuneam de prioritizarea acelei soluții Bala 2 - este costul pe care îl vom avea atunci când vom construi, când vom adânci acel canal pentru a face în așa fel încât securitatea apei pentru Centrala de la Cernavodă să fie asigurată. Deci cam 200 de milioane de euro, cam acestea au fost pierderile în aceste trei luni”, a afirmat Luca Niculescu.
Când ar putea fi repornit reactorul 2 de la Cernavodă
În timp ce Unitatea 1 își reia treptat activitatea, reactorul 2 rămâne oprit, iar momentul repornirii sale este în continuare incert.
Premierul a anunțat că luni, 9 noiembrie, conducerea centralei va analiza stadiul în care se află Unitatea 2 și condițiile necesare pentru reluarea activității.
„O altă veste bună ar fi rezultatul analizei pe care o veți avea luni, domnilor directori, când veți discuta despre stadiul în care se află Unitatea numărul 2 de la Cernavodă și când poate fi repornită. Nu vreau să mă angajez la chestiuni pe care evident că nu le controlez așa cum le controlați dumneavoastră, dar sper că și aici veștile să fie foarte bune foarte curând”, a spus premierul.
Principala problemă rămâne debitul scăzut al Dunării, care afectează alimentarea cu apă necesară răcirii reactoarelor.
Sâmbătă, debitul fluviului la intrarea în România era de aproximativ 1.750 de metri cubi pe secundă, mult sub media multianuală a lunii noiembrie, de 4.700 de metri cubi pe secundă.
În zona centralei, nivelul apei ajunsese la 220 de centimetri, după ce reactoarele au fost oprite în condițiile în care acesta scăzuse sub 180 de centimetri.
Premierul anunță că proiectul Bala II devine o prioritate pentru Guvern
Luca Niculescu a atras atenția asupra situației excepționale provocate de scăderea nivelului Dunării. Potrivit acestuia, specialiștii centralei i-au explicat că studiile de predictibilitate nu anticipau un asemenea fenomen nici măcar într-un interval de 100 de ani.
„Am trecut printr-o situație extrem de serioasă. Mi-au explicat domnii directori că studiile de predictibilitate indică faptul că o astfel de situație nu era estimată nici într-o sută de ani. Iată că s-a întâmplat”, a declarat premierul.
În acest context, șeful Guvernului a anunțat că proiectul Bala II, care prevede lucrări pentru creșterea debitului de apă către centrala nucleară, devine o prioritate.
„De aceea este neapărat nevoie ca Guvernul României să se aplece cu prioritate asupra acestei chestiuni, proiectul Bala 2, care prevede posibilitatea ca mai multă apă să ajungă la Centrala de la Cernavodă, care devine o prioritate și solicit tuturor instituțiilor să se aplece cu maximă seriozitate și dedicare asupra acestui proiect”, a transmis Luca Niculescu.
Potrivit premierului, investiția ar urma să asigure apa necesară răcirii celor două reactoare existente, dar și a viitoarelor Unități 3 și 4.
Șeful Executivului a cerut, totodată, continuarea lucrărilor de dragare, pentru a preveni repetarea unei situații similare.
„În paralel, lucrările de dragare trebuie și ele să se efectueze în permanență și cu celeritate. Este extrem de important să asigurăm toate condițiile pentru cât mai buna funcționare a Centralei de la Cernavodă”, a precizat premierul.
Luca Niculescu a evidențiat și importanța energiei nucleare pentru securitatea energetică a României, apreciind că centrala de la Cernavodă se numără printre cele mai sigure din lume.
Premierul i-a felicitat pe specialiștii care lucrează la centrală și a subliniat că reluarea activității reprezintă un pas important pentru reducerea dependenței României de importurile de energie electrică.
Oprirea centralei ar fi costat România aproximativ 300 de milioane de euro
Oprirea celor două reactoare de la Cernavodă a avut consecințe importante asupra sistemului energetic și asupra costurilor cu energia electrică.
Cele două unități asigură împreună o capacitate de producție de aproximativ 1.400 de megawați, care a fost eliminată din Sistemul Energetic Național în perioada în care ambele reactoare au fost oprite.
Potrivit estimărilor prezentate în transmisiunea Euronews România, costurile generate de această situație s-ar ridica la aproximativ 300 de milioane de euro.
În lipsa producției de energie nucleară, România a fost nevoită să importe electricitate la prețuri foarte ridicate, care au depășit în anumite momente 500 de euro.
Repornirea Unității 1 reprezintă astfel un pas important pentru reducerea dependenței de importurile de energie electrică. Cu toate acestea, revenirea centralei la întreaga capacitate de producție depinde de repornirea celui de-al doilea reactor, în condițiile în care debitul Dunării rămâne scăzut.
