în curs de actualizare
Judecătorii CCR au decis că reforma pensiilor magistraților nu respectă Constituția. Sesizarea ICCJ a fost admisă, rămâne de văzut dacă proiectul a fost declarat parțial neconstituțional sau în ansamblul său. Dacă legea este parțial neconstituțională, atunci poate fi modificată în Parlament. În caz contrar, proiectul trebuie refăcut de la zero.
Conform surselor Euronews, decizia a fost luată după un vot 5-4.
Curtea Constituțională a respins în integralitate proiectul de lege, invocând vicii de procedură, nu de conținut. Judecătorii constituționali au constatat că Executivul nu a obținut avizul consultativ obligatoriu al CSM, astfel că nu au mai analizat articolele de fond ale actului normativ.
Decizia obligă Guvernul să reia întreaga procedură legislativă, să solicite din nou toate avizele — inclusiv pe cel al CSM — și abia apoi să decidă dacă va trimite proiectul în Parlament pe cale clasică sau prin angajarea răspunderii.
Dacă CSM va continua să refuze avizul, adoptarea legii devine imposibilă.
Legea privind pensiile magistraților, declarată neconstituțională de CCR
La începutul lunii septembrie, Secțiile Unite ale Înaltei Curți de Casație de Justiție au decis sesizarea Curții Constituționale a României în legătură cu legea privind pensiile de serviciu ale magistraților.
'Prin votul exprimat, judecătorii Instanței supreme transmit un 'nu' răspicat oricărei tentative de a slăbi independența justiției și statutul constituțional al magistraturii. Independența justiției nu poate fi negociată, nici relativizată prin argumente conjuncturale. Ea este o condiție fundamentală a democrației și a statului de drept', preciza ÎCCJ într-un comunicat.
Potrivit sursei citate, legea încalcă 'nu mai puțin' de 37 de decizii obligatorii ale Curții Constituționale și numeroase principii fundamentale ale statului de drept.
'Principalele motive de neconstituționalitate vizează încălcarea principiului statului de drept, al independenței justiției, al securității juridice, al legalității și neretroactivității legii, al încrederii legitime, crearea de discriminări fără justificare rațională și obiectivă, nesocotirea unor obligații legale imperative, cum ar fi solicitarea avizului obligatoriu al Consiliului Superior al Magistraturii cu privire la forma finală a legii, nesocotirea prevederilor constituționale substanțiale referitoare la condițiile în care Guvernul își poate asuma răspunderea, precum și a numeroase decizii obligatorii ale Curții Constituționale, cât și normele de tehnică legislativă', arăta Instanța supremă.
Premierul Ilie Bolojan afirma, în cadrul ședinței plenului reunit al Parlamentului pentru angajarea răspunderii pe proiectele de lege din pachetul doi de reformă, că magistrații români ies la pensie la 48 - 49 de ani și o pensie medie în magistratură depășește 24.000 de lei. Totodată, numeroase pensii ajung inclusiv la 35.000 - 40.000 de lei, în mod special pentru magistrații care au avut și funcții de conducere.
'Prin reforma pe care o propunem va exista o perioadă tranzitorie de 10 ani, la sfârșitul căreia pensionarea magistraților se va face la 65 de ani, vârsta standard de pensionare în România. Vechimea în muncă necesară pensionării va crește de la 25 de ani la 35 de ani, așa cum este cazul pentru ceilalți cetățeni. Până acum, cuantumul pensiei era de 100% din ultima remunerație netă, am plafonat acest procent la 70% din venitul net pe ultima lună. Chiar și cu această scădere, pensiile magistraților rămân considerabile. E greu să afirme cineva că o pensie medie de 14.000 - 15.000 de lei nu asigură independența și respectul de care un magistrat are nevoie, conform normelor internaționale sau Constituției', spunea premierul.
știrea inițială
Judecătorii Curții Constituționale urmează să se pronunțe asupra pensiilor speciale ale magistraților, după două amânări ale verdictului (pe 24 septembrie și pe 8 octombrie). Guvernul și-a asumat răspunderea în Parlament pentru acest proiect de lege, iar legea privind pensiile magistraților face parte din pachetul de măsuri guvernamentale pentru reducerea deficitului bugetar.
Pensiile speciale ale magistraților, decise astăzi la CCR
Proiectul prevede ca pensia unui magistrat să fie de cel mult 70% din ultimul salariu net. În acest moment, procurorii și judecătorii beneficiază de până la 80% din ultimul venit brut. Asta a făcut ca pensiile celor din sistemul de justiție să fie mult mai mari decât ale altor categorii profesionale.
Proiectulul Guvernului a fost contestat la CCR de către Înalta Curte, care a precizat că noua lege ar încălca „nu mai puțin de 37” de decizii obligatorii ale CCR.
În urmă cu două luni, premierul Ilie Bolojan declara că respingerea la CCR a legii pensiilor magistraților ar însemna că Guvernul își pierde legitimitatea de a veni cu reforme și în alte domenii.
În ultimele două luni, între magistrați și Guvern s-a iscat un conflict, iar instanțele funcționează la capacitate minimă de la sfârșitul lunii august și multe procese sunt amânate. Magistrații spun că aceste diminuări ar putea duce la afectarea independenței justiției, deși nu au explicat cum anume este posibil acest aspect, având în vedere valorile colosale ale pensiilor acestei categorii sociale față de alte categorii.
- Respingerea legii riscă să ducă la pierderea a 869 de milioane de euro, fonduri europene din PNRR. Atât costă suspendarea plăților pentru reformele cerute de la Bruxelles, iar termenul limită este până în noiembrie.
- Pensia medie a unui magistrat este de 25.000 lei, iar unele depășesc 35.000. În actuala formă, este posibil ca un magistrat să iasă la pensie la 48 de ani.
