Judecătorii mai multor instanțe din țară au decis să suspende, începând de miercuri, soluționarea cauzelor, cu excepția unor urgențe. Magistrații cer retragerea proiectului de lege privind reforma pensiilor de serviciu ale magistraților.

În acest demers li se alătură și procurorii, care au anunțat că își suspendă activitatea, cu unele excepții care vizează măsuri preventive privative de libertate sau emiterea de ordine de protecție.

Parchetul de pe lângă Tribunalul București a anunțat marți că își suspendă activitatea, pentru a-și exprima nemulțumirea față de proiectele Guvernului privind pensiile speciale. Procurorii susțin că proiectul de lege „nu rezolvă niciuna dintre inechitățile sociale” și reprezintă „expresia instabilității legislative și a lipsei de predictibilitate”.

„Adunarea Generală a procurorilor din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul București a solicitat Consiliului Superior al Magistraturii să avizeze negativ proiectul de act normativ privind modificarea statutului magistraților.

În lumina reformei recente prin Legea nr. 282/2023 — care a introdus plafonarea pensiilor, clarificarea bazei de calcul și calendarul de creștere a vârstei de pensionare — nu se impune nicio nouă intervenție legislativă în acest moment, înainte de a evalua riguros impactul măsurilor deja adoptate.

De asemenea, având în vedere cele arătate anterior, faptul că proiectul de lege propus nu rezolvă inechitățile sociale, ci reprezintă o presiune suplimentară și nenecesară asupra sistemului de justiție și o diversiune menită să distragă atenția opiniei publice de la celelalte măsuri fiscal - bugetare adoptate în cursul acestui an”, se arată într-un comunicat al Parchetului de pe lângă Tribunalul București.

Parchetul de pe lângă Tribunalul București își suspendă activitatea. De ce nu vor mai putea fi prelungite dovezile

„S-a hotărât adoptarea unei forme de protest față de modificările legislative propuse prin proiectul de lege pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu, transmis Consiliului Superior al Magistraturii la data de 20 august 2025 de către Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale, prin:

1. Suspendarea activității de urmărire penală a procurorilor, cu excepția activităților necesare în dosarele de urmărire penală în care s-au dispus sau se preconizează dispunerea măsurilor preventive privative de libertate;

2. Suspendarea activității de supraveghere a urmăririi penale de către procuror în dosarele penale, cu excepția celor în care s-au dispus sau se preconizează dispunerea măsurilor preventive privative de libertate;

3. Suspendarea activității de primire a dosarelor penale în care organele de cercetare penală formulează propuneri de terminare a urmăririi penale, respectiv de luare a unor măsuri procesuale.

4. Suspendarea activității procurorilor din cadrul secțiilor judiciare referitoare la participarea la judecarea cauzelor și formularea concluziilor, cu excepția concluziilor privind măsurile preventive și concluziilor în dosarele civile având ca obiect emiterea ordinelor de protecție.

5. Suspendarea activității de soluționare a plângerilor formulate împotriva soluțiilor de netrimitere în judecată.

6. Suspendarea activității de soluționare a cererilor formulate de părți sau de alte instituții.

7. Suspendarea oricăror alte activități conexe activității de urmărire penală (inclusiv a soluționării cererilor de prelungire a dreptului de circulație).

8. Suspendarea activității cu publicul și de primire în audiență.

Procurorii nu au dreptul la grevă

Legea nr.303/2004 privind statutul magistraţilor le impune procurorilor (magistraţilor, în general) următoarele interdicţii:

1. de a face parte din partide politice sau formaţiuni politice, să desfăşoare orice activitate cu caracter politic să-şi exprime sau să-şi manifeste în orice mod, concepţiile lor politice, cu prilejul exercitării atribuţiilor de serviciu;
2. de a exercita direct sau prin persoane interpuse activităţi de comerţ şi de a participa la administraţia sau conducerea societăţilor comerciale inclusiv bănci sau alte instituţii de credit, societăţi de asigurare ori financiare, companii naţionale, societăţi naţionale sau regii autonome;
3. de a îndeplini orice altă funcţie publică sau privată cu excepţia funcţiilor didactice din învăţământul superior;
4. de a fi experţi sau arbitri desemnaţi în litigii comerciale sau de altă natură;
5. de a da consultaţii scrise sau verbale în probleme litigioase, chiar dacă procesele respective sunt pe rolul altor instanţe sau parchete decât cele la care îşi exercită funcţia şi nu pot îndeplini orice altă activitate care potrivit legii se realizează de avocat;
6. de aş exprima public opinia cu privire la procesele aflate în curs de desfăşurare sau asupra unor cauze cu care a fost sesizat parchetul ori să comenteze sau să justifice în presă sau în emisiuni audiovizuale hotărârile sau sentinţele date în dosarele rezolvate de ei.

Prin Legea nr.168/1999 privind soluţionarea conflictelor de muncă,  le este refuzat procurorilor şi judecătorilor dreptul la grevă, iar Legea nr.54/2003 privind sindicatele, le interzice constituirea în sindicate.

Incompatibilitatea se referă la situaţii limitativ determinate de legiuitor în care un magistrat - judecător sau procuror sau o instanţă în întregul ei, pot fi împiedicaţi să participe la judecarea unui proces, pentru a asigura soluţionarea obiectivă a cazului.

Procurorii susțin că protestul începe marți și va fi menținut pe durată nedeterminată, „până la retragerea propunerii legislative de către inițiatorii acesteia”.