CCR a respins cu unanimitate contestația și, implicit, candidatura lui Călin Georgescu la alegerile prezidențiale 2025. Dincolo de aspectele tehnice și juridice, CCR subliniază, în motivarea făcută publică vineri, că procesul electoral actual (alegerile din 4 și 18 mai 2025) se desfășoară în „circumstanțe excepționale”, care au dat dreptul BEC să ia decizia respingerii candidaturii lui Georgescu.
Ce înseamnă alegeri în „circumstanțe excepționale”
Anularea alegerilor și reorganizarea lor urmare a deciziei CCR din decembrie 2024 conferă BEC pârghia aplicării directe a Constituției, explică președintele Marian Enache.
Tehnic, Biroul Electoral Central a căpătat această competență pe baza Hotărârii nr.32/2024 a Curții. Mai mult, potrivit magistratului, „Biroul Electoral Central avea nu doar competența, ci și obligația să verifice condițiile de eligibilitate privind respectarea Constituției și apărarea Constituției în ceea ce privește candidaturile depuse în cadrul procesului electoral, în limitele dezvoltate prin Hotărârea nr.2/2024 a Curții Constituționale a României.”
De ce a respins CCR candidatura lui Călin Georgescu - motivarea
Curtea Constituțională a publicat, vineri, 14 martie 2025, motivarea respingerii candidaturii lui Călin Georgescu. Documentul a fost trimis la Monitorul Oficial pentru publicare.
Explicațiile au venit de la președintele Curții Constituționale, Marian Enache:
„În ultima perioadă, putem observa o acțiune consistentă și sistematică de discreditare și devalorizare la scară largă a argumentației juridice constituționale care fundamentează deciziile și hotărârile Curții Constituționale a României.
Suntem conștienți că activitatea Curții Constituționale, raportată la rolul său și la atribuțiile sale, a fost și va fi întotdeauna supusă atât aprecierilor, cât și criticilor la nivelul societății. Prin esența sa, orice formă de justiție, cu atât mai mult justiția constituțională, care are în principal un rol preventiv, nu sancționator, creează prin deciziile și hotărârile sale premisele unor critici inerente din partea celor care se consideră nedreptățiți de soluția adoptată. Aceste critici sunt firești și sunt o dovadă că în România pluralismul politic și al opiniilor constituie unul dintre principiile ordinii constituționale democratice.
Totodată, chiar dacă înțelegem că, în perioadele electorale, pasiunile și partizanatele ideologice, doctrinare sau personale pot genera o tensiune socială care depășește sfera obișnuinței, trebuie să reafirmăm că în România, ca stat membru al UE și al NATO, deci parte a spațiului democratic occidental, există o ordine constituțională și legală care trebuie respectată, ca expresie a suveranității și a unității statale și societale, a identității constituționale a statului român.
În acest sens, Curtea Constituțională a României, ca instanță de contencios constituțional prin care se realizează justiția constituțională, nu poate fi influențată sau amenințată prin intermediul niciunei forme de presiune, având nu doar rolul, ci și obligația constituțională de a garanta supremația Constituției prin exercitarea efectivă a atribuțiilor sale. Într-un stat de drept, criticile sunt binevenite, presiunile sunt inacceptabile și dezavuabile.
Având în vedere aspectele enunțate, vom prezenta câteva explicații suplimentare pentru a înțelege temeiurile argumentative obiective care au stat la baza adoptării Hotărârii nr.7/2025, astfel încât dezbaterea publică guvernată de principiul pluralismului politic și al libertății exprimării opiniilor politice să nu denatureze într-o confuzie întreținută, care poate să conducă la discreditarea instituțiilor statului și la subminarea încrederii între membrii societății noastre.
Prin Hotărârea nr.7/2025, Curtea Constituțională, în esență, a examinat 5 critici principale invocate în contestațiile formulate, după cum urmează:
1. Cu privire la faptul că adoptarea deciziei BEC de respingere a înregistrării candidaturii a fost realizată cu încălcarea normelor procedurale prevăzute de lege.
Curtea Constituțională a stabilit că aceste aspecte sunt chestiuni tehnice, care nu pun în discuție validitatea formală a deciziei BEC și nu prezintă relevanță din punctul de vedere al competenței Curții Constituționale.
2. Cu privire la competența Biroului Electoral Central de a analiza condițiile de eligibilitate de rang constituțional stabilite în jurisprudența Curții Constituționale a României prin Hotărârea nr.2/2024.
Curtea Constituțională a României a recunoscut această competență a Biroului Electoral Central în mod direct și exclusiv pentru procesul electoral în curs prin Hotărârea nr.32/2024 de anulare a alegerilor prezidențiale. În respectiva hotărâre s-a prevăzut expres că reluarea procesului electoral presupune inclusiv constituirea unor noi birouri electorale, depunerea din nou a candidaturilor care urmează să fie evaluate de noul Birou Electoral Central şi derularea unei noi campanii electorale corecte şi transparente, prin raportare la principiile şi valorile constituționale.
De altfel, toate deciziile și hotărârile Curții Constituționale au caracter general obligatoriu odată publicate în Monitorul Oficial al României. Acest caracter general obligatoriu nu este o formă a democrației autoritare, cum se încearcă să se insinueze în discursul public, ci este singura garanție că în cadrul unui stat suveran ordinea constituțională este protejată de abuzuri interne și externe prin asigurarea supremației Constituției.
Ca atare, conform Hotărârii nr.32/2024, Biroul Electoral Central avea nu doar competența, ci și obligația să verifice condițiile de eligibilitate privind respectarea Constituției și apărarea Constituției în ceea ce privește candidaturile depuse în cadrul procesului electoral, în limitele dezvoltate prin Hotărârea nr.2/2024 a Curții Constituționale a României.
3.Cu privire la conținutul argumentativ al Deciziei Biroului Electoral Central.
În limita competenței sale prevăzute de Legea nr.370/2004 privind alegerea Președintelui României și a Hotărârii Curții Constituționale nr.32/2024, Biroul Electoral Central a dezvoltat un raționament propriu cu privire la respectarea de către persoana care și-a depus candidatura a condiției de eligibilitate privind respectarea Constituției.
În cadrul acestui raționament, Biroul Electoral Central a constatat că încălcarea legislației electorale (de exemplu, modul de derulare a campaniei electorale online și finanțarea campaniei electorale), care a condus la distorsionarea semnificativă a rezultatului alegerilor din 1 decembrie 2024 și, în consecință, la anularea alegerilor, constituie o conduită contrară Constituției României, unde se prevede la art.1 alin.(5) că, în România, respectarea Constituției și a legilor este obligatorie.
Pentru a înțelege raportul dintre Hotărârea Curții Constituționale nr.32/2024 și Decizia Biroului Electoral Central nr.18D din 9 martie 2025 trebuie să precizăm că justiția constituțională în materia anulării alegerilor are ca obiect procesul electoral în ansamblul său, în timp ce măsura electorală a evaluării și a înregistrării/respingerii candidaturilor vizează respectarea de către persoana care își depune dosarul de candidatură a condițiilor de eligibilitate constituționale și legale.
Astfel, Biroul Electoral Central a particularizat neregularitățile de ordin legal care au condus la anularea alegerilor la conduita persoanei care și-a depus candidatura, constatând în mod logic încălcarea condiției de respectare a Constituției. Ordinea constituțională este unitară, iar încălcarea legilor reprezintă o încălcare a Constituției, ca factor de validitate pentru întreaga ordine juridică statală.
4.Cu privire la faptul că excluderea de către BEC a unui candidat din procesul electoral produce efecte perpetue.
Curtea Constituțională a stabilit că respingerea înregistrării unei candidaturi pe motiv că persoana în cauză a încălcat principii și valori constituționale nu conduce la o sancționare perpetuă a acesteia prin prisma dreptului de a fi ales în funcția de Președinte al României. Aceste aspecte se analizează de la caz la caz și au o anumită temporalitate raportată la ciclicitatea alegerilor și la evaluarea respectării de către candidați a principiilor și valorilor constituționale fundamentale.
5.Cu privire la dreptul de apărare pretins încălcat atât în fața Biroului Electoral Central, cât și în fața Curții Constituționale a României.
Conform legii, procedura în fața Biroului Electoral Central în privința înregistrării candidaturii nu este o procedură de natură litigioasă. În procedura administrativă de analizare a dosarelor de candidatură, Biroul Electoral Central nu este o instanță de judecată, ci acționează ca o autoritate administrativă. Decizia Biroului Electoral Central este un act administrativ prin care se poate dispune, raportat la condițiile de eligibilitate prevăzute de lege, înregistrarea sau neînregistrarea candidaturii.
În considerarea competenței Curții Constituționale prevăzute la art.146 lit.f) din Constituție, de a veghea la respectarea procedurii pentru alegerea Președintelui României, legiuitorul a stabilit posibilitatea persoanelor nemulțumite de decizia Biroului Electoral Central de a contesta respectiva decizie exclusiv în fața Curții Constituționale.
Conform Legii nr.47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, procedura în fața Curții nu este publică, persoanele interesate putând, însă, să depună în scris punctele lor de vedere. De altfel, Curtea Constituțională a informat public candidatul, precum și orice persoană interesată, prin afișarea contestațiilor pe site-ul instituției, că dosarul se soluționează pe baza sesizării și a celorlalte documente depuse până în ziua termenului stabilit pentru analizarea contestației.
Toate aceste aspecte sunt esențiale pentru a înțelege că în materia alegerilor pentru Președintele României, contestațiile privind elementele esențiale ale procesului electoral sunt supuse procedurilor Curții Constituționale, și nu procedurii instanțelor de judecată, în considerarea elementelor specifice ale acestor alegeri, precum și a importanței acestora pentru protejarea și garantarea suveranității și identității constituționale."
Ce a decis BEC pe 9 martie, când a respins candidatura lui Călin Georgescu
Duminică, Biroul Electoral Central a decis respingerea înregistrării candidaturii lui Georgescu, motivând decizia Curții Constituționale din 6 decembrie 2024, prin care au fost anulate alegerile din 24 noiembrie 2024.
„Biroul Electoral Central nu poate da prevalență analizei aspectelor formale ale prezentei candidaturi, în detrimentul celor fundamentale tranșate deja de curte. De altfel, dacă Biroul Electoral Central nu ar analiza întreg contextul candidaturii, există riscul ca, în lipsa unei învestiri ulterioare a Curții Constituționale cu această verificare, o candidatură afectată de fundamentale carențe să fie înregistrată și să parcurgă întregul proces electoral, pentru ca, în final, Curtea Constituțională să fie pusă în situația infirmării rezultatelor sufragiului pentru lipsa manifestă, preexistentă depunerii candidaturii, a unei condiții de înregistrare a acesteia”, se arată în decizia Biroului Electoral Central.
Potrivit BEC, candidatura lui Călin Georgescu nu întrunește condițiile de legalitate, întrucât acesta „prin nerespectarea regulilor procedurii electorale, a încălcat însăși obligația (...) de a apăra democrația', care se întemeiază pe alegeri 'corecte, integre și imparțiale”.
BEC consideră relevant faptul că hotărârea CCR din 6 decembrie 2024, prin care a fost anulat procesul electoral pentru alegerea președintelui României, dispunându-se reluarea în integralitate, statuează cu privire la „modul în care candidatul (...) a înțeles să se raporteze la condițiile care rezultă din formula sacrosantă a jurământului depus de persoana aleasă în funcția de președinte al României”.
„În această împrejurare, Biroul Electoral Central constată că procesul electoral pentru alegerea Președintelui României a fost demarat în anul 2024, iar prin Hotărârea nr. 32 din 6 decembrie 2024, Curtea Constituțională a anulat întregul proces electoral cu privire la alegerea Președintelui României, desfășurat în baza HG nr. 756/2024 și a HG nr. 1061/2024, dispunând reluarea în integralitate a acestuia.
Relevant pentru Biroul Electoral Central este faptul că hotărârea Curţii Constituţionale, anterior menţionată, analizează și statuează cu privire la maniera în care candidatul a cărui candidatură face obiectul prezentei verificări de legalitate, a înțeles să se raporteze la condițiile care rezultă din formula sacrosanctă a jurământului depus de persoana aleasă în funcţia de Președinte al României, fiind relevată o atitudine în manifestă contradicție cu valorile de esenţă ale statului de drept.
Or, statuările Curţii Constituţionale din Hotărârea nr. 32 din 6 decembrie 2024, statuări obligatorii si pentru Biroul Electoral Central, conduc la concluzia că, în ceea ce privește candidatura domnului Georgescu Călin, aceasta nu întrunește condiţiile de legalitate întrucât candidatul, prin nerespectarea regulilor procedurii electorale, a încălcat însăși obligația (expressis verbis prevăzută în Hotărârea Curţii Constituţionale nr. 2 din 5 octombrie 2024) de a apăra democraţia, care se întemeiază tocmai pe sufragii corecte, integre și imparţiale, în conformitate cu legea, în lipsa cărora este alterat însuşi fundamentul ordinii constituționale actuale.
De altfel, anulând procesul electoral în curs și dispunând reluarea în integralitate a acestuia (...) ca urmare a conduitei candidatului de nerespectare a reglementărilor procedurii electorale, esenţiale pentru democraţie și statul de drept, Curtea Constituţională a tranșat implicit și general obligatoriu și cu privire la neindeplinirea condiţiilor prevăzute de lege pentru înregistrarea candidaturii depuse de către candidatul Georgescu Călin, find inadmisibil ca, la reluarea procesului electoral, să se considere că aceeași persoană îndeplinește condițiile pentru a accede la funcția de Președinte al României.
În concluzie, atât timp cât instanţa de contencios constituţional a statuat deja cu privire la aspectele mai sus menţionate, îndeplinirea celorlalte condiţii de înregistrare a candidaturii și a semnului electoral, apare ca irelevantă”, au transmis reprezentanții BEC.
