Peste 100 de persoane din localitatea Roșia Montana au refuzat să-și părăsească locuințele, după ce au fost avertizați de pompieri, polițiști și jandarmi despre riscul ca barajul lacului Tăul Mare să se rupă. Autoritățile sunt în continuare în alertă, după ce a apărut o fisură în barajul de la lacul de acumulare. Pompierii acționează cu ajutorul unor pompe de mai bine de 30 de ore.
În direct la Euronews România, Sorin Jurcă, un localnic din Roșia Montană, a povestit că a discutat cu vecinii săi pentru a-i convinge să-și părăsească locuințele.
„Este un pericol iminent de a se produce ruperea barajului. Am vorbit cu vecinii mei. Unii au înțeles, dar alții nu au acceptat să plece”, a spus localnicul.
Bărbatul ia în calcul și scenariul în care barajul s-ar rupe și se teme că oamenii ar avea doar câteva minute la dispoziție să fugă din calea apelor.
„Timpul s-ar măsura în puține minute. Furia apei ar fi de neoprit. Dacă digul s-ar rupe, ar porni acele pietre care formează digul, s-ar intersecta cu copacii de la baza acelui baraj care ar fi antrenați într-o mișcare furibundă asupra caselor.
N-ar fi nicio șansă pentru oameni ăștia. Pe o distanță de șapte kilometri. Șapte kilometri de pantă și ar antrena totul în cale”, a declarat Sorin Jurcă.
Viceprimarul localității Roșia Montană, Vasile Morariu, a precizat că a mers din casă în casă, iar localnicii care au refuzat să plece au semnat o declarație pe proprie răspundere.
„Am făcut o declarație pe proprie răspundere la fiecare. Au semnat și au rămân pe răspunderea lor. Le-am explicat necazul care se poate întâmpla.
Nicolae Albu, prefectul județului Alba, a explicat că autoritățile intervin la fața locului cu trei motopompe de mare capacitate pentru refularea apei.
„Din discuțiile pe care le-am avut cu comandantul ISU, debitul la ora 20:30 a scăzut cu 1,2 metri. Astăzi au fost 15 specialiști care au făcut măsurători. S-a scanat adâncimea lacului ca să se constate dacă mai există pericol. S-a verificat rezistența digului de sprijin. Au fost și specialiști de la Hidroelectrica. Monitorizarea se face în permanență, iar în paralel cu acest lucru, cel mai important lucru pe care-l avem în vedere este protecția populației”, a afirmat prefectul județului Alba.
Autoritățile spun că 158 de persoane s-au autoevacuat la rude, iar 108 persoane au semnat că nu doresc să se evacueze.
Barajul lacului Tăul Mare din Roșia Montană, verificat tehnic în 2019. Expert: Nu existau indicii că puteau să apară așa ceva.
În direct la Euronews România, Costică Sofronie, expert în construcții hidrotehnice, a explicat de ce s-a produs avaria la barajul lacului piscicol Tăul Mare.
„Nu e o figură propriu-zisă, nici longitudinală, nici transversală. Este o pâlnie de eroziune, ca un horn de la coronamentul barajului până la galeria golirii de fund.
Pericolul era foarte mare dacă apa din lac începea să se scurgă printr-o figură în golirea de fund, fisură care s-ar fi lărgit imediat și ar fi format o breșă prin corpul barajului prin care să se scurgă din lac un debit pe care nu-l poți controla și ar fi inundat zone mari din localitatea Roșia Montană și din localitățile din aval.
Primul lucru pe care l-am făcut când am ajuns acolo a fost să văd dacă această zonă care s-a tasat picură apă dinspre lac sau se scurge apă din lac pe acolo. Nu se întâmplă lucrul acesta, dar riscul acesta există. Pentru asta s-a luat decizia preventivă pentru a fi mutați oamenii din zona de pericol”, a afirmat specialistul.
Barajul lacului Tăul Mare, reabilitate prima oară în 1779
Costică Sofronie a precizat că nu se știe cu exactitate când a fost construit acest baraj.
„Din documentele pe care le avem se menționează faptul că în 1779 a fost reabilitat pe un baraj mai vechi din anul 1550. A mai fost reparat în perioada 1908-1911.
Barajul a fost în administrarea celor de la exploatarea minieră, dar fiindcă după 1990 nu l-au mai întreținut, prin anul 2000 a fost preluat de Primăria Roșia Montană.
Ultima expertiză tehnică a fost întocmită în anul 2019 care a prevăzut niște măsuri de punere în siguranță și anume; reparații”, a mai menționat el.
Expertul a dat de înțeles că este prima oară când are loc o astfel de avarie la acest tip de baraj.
„Sunt mai multe baraje de genul acesta după proiect roman și este primul caz de apariție a acestui fenomen. Nu existau indicii că puteau să apară așa ceva.
Barajul necesită reparații, lucrări de punere în siguranță, de punere în funcțiune a golirii de fund (...)
Problemele mari s-au constatat. S-au dispus măsurile necesare. Perioada de după 2019 a fost necesară pentru întocmirea unui proiect de reparații și efectuarea acestor lucrări de reparații”, a concluzionat Costică Sofronie.
