Ilie Bolojan spune că nu cresc taxele pentru companii. Cum își va reveni economia României

Ilie Bolojan: „Nu intenționăm să creștem taxe pentru companii, voi susține că etapa consolidării veniturilor s-a încheiat. Trebuie să ne concentrăm, în perioada următoare, pe scăderea cheltuielilor de funcționare, pe reforme în toate domeniile unde acest lucru nu a fost făcut și măsuri pentru o economie pusă pe baze sănătoase și pentru a duce politici care să ne asigure dezvoltarea, în domeniul energiei, de exemplu, sau în domeniul sectoarelor care țin de procesarea produselor agricole, industria produselor alimentare sau cea care ține de îngrășămintele chimice și de valorificarea potențialului suplimentar al gazului pe care îl vom avea din 2027, prin punerea în exploatare a resurselor din Marea Neagră.

În ceeea ce privește recesiunea, aceste măsuri care au fost luate au avut un efect evident ușor contracționst, pe fondul scăderii creșterii economice în țările europene. Noi suntem într-o plsă care uneori ne ajută când este cazul, pentru că suntem interconectați cu economia europeană, sau încetinește și dezvoltarea noastră economică, pentru că cea mai mare parte din exporturile românești e legată de ceea ce se întâmplă în țările europene. Estimez că nu ar trebui să avem o recesiune anul viitor. Trebuie să înceapă, din primele luni ale anului viitor, scăderea de inflație.

Impactul pe anul acesta a primului pachet este de 0,6-0,7% din PIB, pentru că lunile pe care se aplică sunt puține. Trebuie să recunoaștem că, față de anul trecut, s-a intrat în acest an cu restanțe la plăți. Doar pe Anghel Saligny, au fost 3 milioane datorii care au fost rostogolite și aceste datorii aar în buget. A doua explicație este costul dobânzilor. (...) Nu trebuie să mimăm că luăm măsuri, nu ne batem joc de cetățeni."

Reforma bugetară, explicată de Bolojan: „Sunt unități care și-au bătut joc de bani”

Ilie Bolojan: „Reforma administrației publice locale. Acest pachet de administrație nu a intrat în ultima asumare de răspundere și, cu toate că este un pachet foarte important, care face administrația mai eficientă, crește capacitatea ei de a-și face datoria, de a deveni mult mai responsabilă și, pentru a fi un factor de dezvoltare în cât mai multe autorități, sprijină descentralizarea și autonomia locală.

Fără o reducere de cheltuieli, această reformă este incompletă. Și atunci, subiectul a fost partea de reducere de cheltuieli și s-au discutat diferite soluții care țin de cheltuielile de administrație. Avem două tipuri de cheltuieli: cele care țin de cheltuieli structurale, care se fac an de an și cei 130.000 de angajați din administrație, din aparatele proprii - pentru că mai sunt în alte structuri, de asistență socială, direcțiile pentru protecția copilului, etc - indiferent dacă au norma încărcărcată, dacă lucrează sau nu, dacă sunt foarte buni profesioniști sau mai puțin profesioniști, salariile lunare și cheltuielile trebuie asigurate. Și aceasta este o cheltuială structurală.

Și reducerea acestei cheltuieli este vitală pentru a avea o administrație mai eficientă, pentru a corecta nedreptățile. Pentru că, dacă s-ar aplica o reducere de câteva procente, la 10% ar însemna 13.000 de posturi din aparatele proprii, am constata că sunt primării sau consilii județene care au avut grijă de câți angajați au, care și-au administrat mai bine banii și care nu trebuie să facă, în niciuna din ipoteze, nicio reducere. Dar sunt alte autorități care, evident, depășesc aceste limite și acolo se vede că este loc de eficiență și eu, în permanență, voi susține reducerea acestor cheltuieli structurale.

Dacă ne-am limita doar la reducerea unor cheltuieli de funcționare, pentru servicii, am face două lucruri. Ar fi niște cheltuieli care se reduc temporar, pentru că, anul viitor sau peste doi ani, pot fi crescute imediat. Pe de altă parte, o reducere în procente a acestor cheltuieli de la toată lumea i-ar nedreptăți pe cei care și-au gospodărit cu grijă banii și nu e normal să se aplice un procent unitar atât la unitățile care și-au bătut joc de bani, cât și la cele care au avut grijă de ei.

n condițiile în care ai reduce cu câteva procente cheltuieli care înseamnă, pentru unii, iluminatul public sau încălzirea școlilor, ar însemna că perturbăm niște structuri de cheltuieli de bază, dar lăsăm cei 5 angajați în plus să huzurească în continuare. Or autonomia locală are legile și drepturile ei, dar are și obligații. Nu poți să pretinzi autonomie locală pe banii statului, pe banii cetățenilor, pe care nu-i avem. Așa cum știți, împrumutăm 32 de miliarde de euro în acest an. Prin urmare, fără o reducere de cheltuieli care să însemn cel puțin două miliarde de lei, este imposibil ca, anii viitori, guvernele României să acopere supracontarctarea de 4,2 miliarde d elei pentru PNRR sau creșterile de miliarde pe programul Anghel Saligny, care sunt solicitate în continuare. În fapt, este vorba de reduceri contra investiții."

Plafonarea adaosul comercial la alimente, prelungit cu 6 luni

Ilie Bolojan: „Am luat decizia să continuăm plafonarea adaosului comercial la produsele alimentare. Acest proiect va fi pe ordinea de zi mâine și se va prelungi cu șase luni. Acest lucru s-a făcut atât pe baza discuțiilor din coaliție, dar și pe baza discuțiilor cu rețelele de magazine și cu producătorii. Deși s-a încercat o portretizare a mea ca un om inflexibil, așa cum se vede și în acest aspect, am fost deschis la argumente, dar deciziile trebuie întotdeauna luate nu pe baze populiste, ci pe baza unor analize serioase.

Consider ca intervențiile în piață nu sunt pe fond soluția pentru o scădere reală a prețurilor. Soluții înseamnă să avem mai multă producție, este foarte important să ne creștem producția și procesarea produselor agro-alimentare, pentru că trebuie să recunoaștem că am valorificat puțin potențialul agricol al României. Trebuie să producem mai mult, iar asta înseamnă să ne susținem producărorii puternici care și-au dovedit capabilitatea prin accesul în marile rețele de magazine, și-au dovedit potențialul prin exporturile pe care le fac, prin programe de susținere directă a acestora, die să-și crească capacitatea de producție, fie să și-o diversifice și să producă lucruri care astăzi sunt importante într-o pondere foarte mare. Carnea de porc este importată într-o pondere mare, alimentele pentru animale sunt importate aproape în totalitate, etc.

O a doua componentă pe care am discutat-o cu marile rețele de magazine este susținerea exporturilor românești. Așa cum în România vin importuri prin marile rețele de magazine - pentru că unele produse sunt solicitate pe piața românească - la fel, campionii noștri care sunt competitivi sunt susținuți. Și avem un angajament din partea rețelelor de magazine pentru a-și extinde producția și pentru a fi împinși, dacă sunt competitivi, pe piețele din zonă.

Trebuie să susținem în continuare investițiile străine în acest domeniu și nu numai în zona de procesare, în așa fel încât marile companii care au branduri pe piața românească, dar nu au fabrici în România, dacă sunt în celelalte țări europene, trebuie invitate. Și asta voi face în perioada următoare, să fie prezenți pe piața românească, pentru că asta înseamnă producție în România, locuri de muncă și câștiguri suplimentare pentru români."

Rectificarea bugetară, una „destul de tensionată”

Ilie Bolojan: „Rectificarea de buget va fi demarată, practic, în cursul zilei de mâine și, cel mai târziu vineri dimineața va fi publicată în transparență decizională, în vederea consultării. Ea se va încadra în liniile pe care vi le-am prezentat. Asta ar însemna ca, la începutul săptămânii viitoare, guvernul să fie convocat în ședință extraordinară și să aprobăm rectificarea, astfel încât să asigurăm plățile curente, să completăm sumele necesare pe asistență socială și în alte domenii, inclusiv o ușoară suplimentare pe componenta de investiții.

Această rectificare este una destul de tensionată, pentru că suntem puternic presați de zona de investiții. Am supracontractat sume importante pe proiecte din fondurile europene, practic ne-am dublat sumele care ne-au fost alocate. În loc de puțin peste 20 de miliarde de euro grant și împrumut, contractele semnate au fost de aproximativ 40 de miliarde de euro, dacă le scădem pe cele care au fost denunțate, deci acolo unde nu s-au semnat contractele. Asta însemană presiune puternică pe buget, atât anul acesta, cât și anul următor. Pentru ca, anul următor, să putem aloca sume suplimentare pe componenta de investiții, în principal pe supracontractările din PNRR, e nevoie să ne reducem cheltuielile de funcționare și, practic, toți banii care vor fi economisiți suplimentar anul viitor prin reduceri de cheltuieli, printr-o mai bună eficiență, vor fi alocați finalizării acestor proiecte de investiții din PNRR. Sunt sume destul de importante, sunt lucrări începute în multe localități din țară, de exemplu renovări de școli, dotarea acestora, componente de eficiență energetică, etc.

Pe componenta de PNRR, este important să ne închidem și jaloanele și, în acestă săptămână și săptămâna viitoare, continuă negocierile pentru respectarea jaloanelor din PNRR. Închiderea acestor negocieri ar însemna ca, în ședința ECOFIN, din noiembrie, să ni se aprpobe PNRR, inclusiv componentele de jaloane. Ca efect al acestei aprobări, să putem depune cererea de plată numărul 4, în care să solicităm cel puțin un miliard de euro, astfel încât să susținem derularea acestor proiecte din fondurile europene și menținerea unor echilibre bugetare care să ne permită continuarea investițiilor."

Programul de finanțare european, detaliat de Ilie Bolojan

Ilie Bolojan: „A treia întâlnire a fost cu doamna vicepreședinte Roxana Mânzatu, unde am discutat aspecte legate de viitorul program de finanțare european, astfel încâr să fim cât mai bine pregătiți pentru negocierile care vor începe în această toamnă și probabil vor dura până la sfârșitul anului viitor. De asemenea, pe mutarea unor componente unor componente din fundul social-european, pe niște transferuri financiare, pe componenta de asistența medicală. Îi mulțumesc doamnei Roxana Mânzatu pentru înțelegere.

În felul acesta, România va transfera câteva sute de miliarde de euro pe componenta de spitale, în așa fel încât spitalele care nu au mai rămas în PNRR pentru a fi finanțate să fie asigurată finanțarea lor, completând suma pe care o mai avem pe programul de sănătate. În felul acesta, până la sfârșitul lunii noiembrie, vom avea lista cu aceste proiecte cuprinse în programul operațional sănătate, iar anul viitor, odată cu transferul acestei sume, va fi practic dublată suma care este astăzi pe componenta de sănătate și spitalele vor avea finanțare integrală, putând fi finalizate lucrările în a doua jumătate a anului următor."

Componenta de apărare și avantajele programului SAFE

Ilie Bolojan: „A doua întâlnire importantă a fost cea pe apărare, unde Comisia Europeană a aprobat petru România o alocare, din programul SAFE, de 16,6 miliarde de euro. Din această alocare, cea mai mare parte, 12,5 miliarde, sunt cheltuieli directe de apărare, iar puțin peste 4 miliarde reprezintă alocări pentru sectorul de transporturi, pentru componenta mixtă de mobilitate civilă și militară.

Am discutat cu comisarul european și echipa tehnică toate detaliile legate de acest program, în așa fel încât, până la jumătatea lunii octombrie, să avem o primă listă a proiectelor care ar face parte din propunerile României, acest plan național pentru apărare, în așa fel încât, la jumătatea lunii noiembrie, să fie avizate aceste propuneri, după ce sunt acceptate de către comisie în CSAT. Și la finalul lunii noiembrie, lista de propuneri a României, negociată pe componenta de apărare să fie depusă la Comisie, astfel încât acest pachet să aibă aprobarea finală.

Sunt trei efecte majore ale acestui credit, atât pe componenat de apărare, pe cea de deficit și pe cea de infrastructură de transport. În ceea ce privește componenta de apărare, știți că România s-a angajat să aibă cheltuieli de apărare care să nu coboare sub 2.2% din PIB. Din această sumă, o cotă importantă de aproape 1%, este dedicată achizițiilor militare. Această cotă de 1%, în următorii 5 ani, va fi acoperită de acest program SAFE, ceea ce înseamnă că avem garanția că programele României, absolut necesare pentru apărare, au o finanțare constantă și bugete asigurate în anii următori.

A doua importanță a acestui program este cea din punct de vedere bugetar și al deficitului. Acesta este un credit pe care România îl primește dar un credit care, față de dobânzile la care România se împrumută astăzi, am achita dobânzi de 4 ori mai mici. Există o perioadă de zece ani de grație și creditul s-ar rambursa în 40 de ani. Deci din acest punct de vedere, mutarea bugetului de achiziții pe apărare de pe creditele curente pe acest credit SAFE, înseamnă câștiguri importante, predictibilitate și dobânzi mult mai mici pe care le vom achita anii viitori. De asemenea, câștigarea unei perioade foarte importante necesare echilibrării bugetare. Pentru că nu putem corecta deficite de peste 9% de pe un an pe altul.

Al treilea element important este cel al componentei de transporturi. Aici avem propuseă o sumă de peste 4 miliarde de euro. Cele mai importante proiecte sunt capetele de autostradă dinspre Moldova. E vorba de tronsonul Pașcani-Suceava-Siret, care ar lega cele două județe din nord de capitală, direct. De asemenea, tronsonul foarte important care leagă Iașiul și Republica Moldova de autostradă, e vorba de tronsonul Pașcani-Iași-Ungheni.

Cele două proiecte sunt evaluate la peste 3 miliarde de euro și reprezintă cea mai mare parte a acestei propuneri. Fără menținerea lor în programul SAFE, nu am fi avut finanțarea ca, în următorii doi-trei ani, să începem aceste lucrări.

Vom face tot ce este posibil pentru ca aceste două proiecte importante pentru conectivitatea civilă și militară în zona de nord a României să rămână în acest program, în așa fel încât să se poată continua lucrările din primăvara anului viitor pe cele două tronsoane, astfel ca, în următorii ani, să putem spune că Moldova, cel puțin pe componenta nord-sud, are o infrastructură conectivă importantă."

Deficitul României, discutat de Ilie Bolojan

Ilie Bolojan: „Luni, am avut trei întâlniri. Prima, cu comisarul pentru economie, Valdis Dombrovskis, alta cu comisarul pentru apărare, Andreas Kubilis, și alta cu vicepreședinta Comisiei, Roxana Mânzatu.

Subiectele discutate sunt legate de aspecte foarte importante pentru țară. La întâlnirea cu comisarul pentru economie, au fost discutate aspectele care țin de buget și de fondurile europene pe componenta de PNRR. În baza discuțiilor din săptămânile premergătoare, între echipele tehnice ale Ministerului de Finanțe și cele ale Comisiei, am convenit un deficit cu care România să se închidă anul acesta, de 8,4% din PIB. Asta înseamnă un deficit de aproximativ 159 de miliarde de lei, adică aproape 32 de miliarde de euro. Asta înseamnă că efectele scontate ale pachetelor care au fost adoptate să fie anul acesta de aproximativ 0,6-0,7% din PIB, pentru că, anul acesta, efectele sunt doar pe ultimele 3-4 luni și, prin anualizare, se diminuează foarte mult.

Iar anul viitor, efectele măsurilor ar fi de peste 2,5% din PIB, ceea ce ar înseamnă că, dacă anul acesta respectăm această țintă de deficit, anul viitor am putea să ne apropiem de o țintă de puțin peste 6% din PIB și, în felul acesta, să intrăm într-o traiectorie normală în care cheltuielile primare să scadă constant. Anul acesta ținta este să nu depășească 2.8%.

Principala influență a acestei rectificări de buget și a acestui deficit de 8,4% este creșterea costului legat de dobânzi. Inițial, s-a estimat un cost de puțin peste 40 de miliarde de lei. La evaluare din această toamnă, costul va depăși 50 de miliarde, deci aceasta este principala influență legată de componenta de deficit.

Comisarul și echipa Comisiei au înțeles măsurile luate de România și importanța acestora, dar și situația dificilă bugetară în care ne aflăm. Nu putem să considerăm că această înțelegere este un fapt împlinit, decât în condițiile în care vom respecta disciplina bugetară atât anul acesta, cât și anul viitor, vom continua cu seriozitate reformele care trebuie să aibă în vedere scăderea cheltuielilor și un stat mai eficient și să menținem o stabilitate politică.

Bugetul pe anul acesta prevede opondere a investițiilor de 149 de miliarde de lei, ceea e reprezintă aproximativ 7,8% din PIB.

Cea mai importantă componentă pe care o mai avem de bifat este cea legată de fondurile din PNRR. Mai avem de cheltuit, anul acesta și anul viitor, peste 10 miliarde de euro. Este cea mai importantă componentă care ne va ocupa o bună parte din spațiul bugetar pentru investiții și concentrarea pe componenta de investiții este să absorbim acești bani."