Poziția României în UE și mișcările partidelor extremiste din țara noastră

José Manuel Barroso, fost președinte al Comisiei Europene: „Cred că România are un rol major în UE și în NATO, sunteți un partener strategic pentru noi toți pe flancul sud-estic, pentru că sunteți importanți în regiune. Este o țară care a făcut angajamente importante pentru apărare și o considerăm un partener foarte solid.

Știu câ de angajată este România și ce relație importantă are cu Ucraina. Însă România este importantă și în regiune, iar cu Moldova are o conexiune puternică. Sunt încântat să spun că România s-a alăturat UE atunci când eu eram președintele Comisiei și am fost foarte fericit când ați aderat. Am văzut evoluția României, cunosc mulți oameni în România și știu cât de muncitori și de energici sunt oamenii în România. Sunteți un partener-cheie în acea parte a Europei. Când a fost anunțat programul Eastern Watch (Santinela Estică), veți fi partenerul decisiv în acest program. Deci am încredere că în România există reziliență democratică suficientă și conștientizare a acestei agende importante."

Ascensiunea partidelor de extremă dreapta în România este considerată cel mai mare pericol. De altfel, astfel de mișcări iau pe sus scena politică din aproape întreaga Europă.

José Manuel Barroso, fost președinte al Comisiei Europene: „Pentru mine, este cel mai important pericol cu care ne confruntăm. Suntem democrații, avem popoarele noastre importante. Partidele de centru stânga pierd în fața partidelor extremiste și asta este rău. Cred că astăzi putem câștiga lupta, însă și lupta partidelor tradiționale ar trebui să fie mai energică, partidele ar trebui să aibă mesaje mai clare în lupta lor, să explice mai bine poporului aceste chestiuni.

Există multe griji în UE și e adevărat că partidele extremiste comunică mai eficient decât cei mai raționali. Sunt forțe importante în Europa, însă este important să luptăm democratic și, dacă suntem convinși că avem argumente bune pentru libertate, democrație, statul de drept, progres economic și social, cred că putem câștiga această dezbatere."

Au rămas în urmă unele țări din Uniunea Europa în ceea ce privește apărarea față de drumul comun al UE?

José Manuel Barroso, fost președinte al Comisiei Europene: „Întotdeauna conducerea poate avea probleme, cred că liderii europeni sunt conștienți de situație. Nu suntem SUA, nu suntem Rusia, nu suntem China, ne ia mai mult timp, este o conducere colectivă. Știu că și în România trebuie să fie la fel ca și în țara mea și nu vrem ca alții din afara țării noastre să ne spună ce să facem. Deci este un exercițiu colectiv. Însă trebuie să ne întrebăm liderii țărilor noastre și pe liderii de la instituțiile europene și să traducă acest sentiment de urgență în deciziile pe care le iau.

În trecut, am văzut că, atunci când există un simț al urgenței, Europa este gata să o facă, inclusiv ca instituții. Când nu toată lumea este de acord, unii pot merge mai departe, avem mecanisme de presiune, nu putem aștepta după toți. Dar cred că în Europa există o masă critică suficientă, așa-zisa coaliție a voluntarilor, care vrea să mergem mai departe. Și cei care nu sunt gata se pot alătura mai târziu. Păstrăm direcția deschisă pentru toată lumea, însă, cu o geometrie variabilă, lucrăm și cu alte țări care nu sunt din UE, cum ar fi SUA, bineînțeles, sau Anglia. Deci cred că există acum acest simț al conștientizării și trebuie pusă presiune pe lideri să obțină rezultate și nu prea puține și nu prea târziu.

Nu îmi place această expresie (n.r.: că Europa face pași prea mici), e ca și cum ai zice că unii sunt superiori altora. Cred că trebuie să mergem împreună toți. Există țări care au rețineri și nu pot fi forțate, trebuie să respectăm diversitatea, însă există mecanisme instituționale, inclusiv ceea ce se cheamă cooperare îmbunătățită. Țările care vor să meargă mai departe pot să o facă imediat, iar ceilalți se pot alătura pentru că există permisiunea ca ei să poată să facă asta. Sunt gata să meargă înaintea altor țări și marea majoritate a țărilor vor susține această mișcare. Trebuie să avem flexibilitate fără stratificare. Bineînțeles că flexibilitatea este posibilă și, atunci când nu putem forța unanimitatea, nu va trebui să creăm o categorie care este superioară altei categorii. Toate țările noastre sunt mândre, nu vor să fie într-o clasă a doua sau a treia.

Există întotdeauna posibilitatea unanimității. Mi-aduc aminte cazul din timpul crizei financiare, când aveam o înțelegere fiscală, un 'fiscal compact'. Atunci, Marea Britanie, care făcea parte din UE, nu voia să participe la acest 'fiscal compact'. Și Angela Merkel a spus: 'sunteți o țară suverană, dar și noi suntem, și ceilalți, vrem să o facem. Atunci, vă facem separat.' Și chiar am făcut asta. "

De ce și-a schimbat Trump poziția față de Ucraina, în această criză geopolitică?

José Manuel Barroso, fost președinte al Comisiei Europene: „Să fiu sincer, au fost dificultăți, ambiguități în percepția, în Europa, a poziției lui Trump. Însă cred că deciziile luate la summitul NATO din iunie sunt foarte importante, este un angajament foarte clar din partea SUA în ceea ce privește apărarea colectivă și asta include articolul 5. La nivel înalt, cooperarea în termeni militari decurge foarte bine între Europa și SUA, câteodată chiar mai bine decât pozițiile politice.

NATO este mai puternică acum decât în trecut. Să nu uităm că Finlanda și Suedia, țări tradițional neutre, au intrat în NATO cu drepturi depline. Țările acestea sunt foarte importante, sunt aproape de Rusia și asta dă putere în partea de est a Europei. Portugalia este o țară din vest, dar există forțe aeriene ale noastre și în România și în Polonia. Deci țara din extremitatea cea mai vestică arată solidaritate cu țările din extremul cel mai estic. Cred că suntem mai puternici acum.

Este adevărat că SUA pun multă presiune ca europenii să facă mai mult pentru apărarea proprie, ceea ce cred că este acceptabil. Noi, europenii, ar fi trebuit să fim primii care ne ocupăm de propria noastră apărare și aceasta este direcția în care se iau toate aceste măsuri, Re-Arm Europe, SAFE, etc. Însă SUA păstrează garanțiile, inclusiv cele nucleare și de descurajare, care sunt foarte importante din punct de vedere strategic.

Suntem într-o tranziție, încă nu am ajuns acolo, iar documentul prezentat astăzi de Comisie menționează că trebuie să fim pregătiți pentru 2030. Asta nu poate fi făcut de pe o zi pe alta, industria are nevoie de timp să se dezvolte, însă lucrurile se schimbă și se mișcă într-o direcție bună.

Este acea retorică prin care se spune că, dacă vrei pace, pregătește-te de război. Cred că este cel mai bun fel de a evita un război. Nu vrem un război. La Comisie, noi am primit și un premiu Nobel pentru pace, în 2012. Însă cel mai bun fel de a evita războiul este să fii puternic. Și cred că facem asta.

Dacă există suficientă dinamică și rapiditate? Da, cred că există un simț de urgență, un angajament să trecem de la conștientizarea nevoii, la măsuri precise luate de țările noastre și de Anglia, care nu e în UE, dar joacă un jor important."

Ce a discutat Barrosso cu Putin

José Manuel Barroso, fost președinte al Comisiei Europene: „Pe Putin l-am întâlnit de multe ori. Pe vremuri, încercam să avem o relație constructivă și mi-aduc aminte că am avut mai multe conversații cu el și avea niște dificultăți în a accepta existența Ucrainei ca țară independentă. Nu pretindea că Ucraina nu există, recunoștea că există ceva care se cheamă Ucraina, dar nu dorea să fie cu adevărat suverană și independentă, cu o politică proprie de externe și de apărare. De exemplu, uitați-vă la Belarus, care astăzi este un fel de țară controlată de Rusia. Despre asta vorbesc.

Am avut convorbiri serioase cu Putin și am fost impresionat de dificultatea sa de a accepta că Ucraina este o țară independentă și suverană. De aceea, nu și-a dorit ca Ucraina să semneze actul de aderare cu noi. Timp de cinci ani am discutat despre asta și până la urmă a fost adoptat. De aceea, cred că Putin, după toți acești ani, a înțeles probabil că Ucraina a dovedit, prin rezistența sa curajoasă, că există, că ei sunt o țară. Sper că, mai devreme sau mai târziu - cu cât mai repede, cu atât mai bine - vor exista condiții pentru a se opri războiul, însă pentru asta, va trebui să existe o poziție puternică pentru Ucraina, care dă un exemplu foarte bun de rezistență.

Cred că Uniunea Europeană și NATO trebuie să continue să susțină Ucraina, chiar să creștem susținerea, pentru că numai astfel se poate obține poziția de putere pentru ca Putin să poată porni negocierile."

„UE nu acceptă să fie un adolescent geopolitic, acum devenim adulți”

Interferențele Rusiei în diverse state din Uniunea Europeană au fost analizate de Jose Manuel Barroso, în contextul faptului că Republica Moldova a demonstrat că a trecut peste aceste impedimente.

José Manuel Barroso, fost președinte al Comisiei Europene: „Cred că este un proces de învățare, oamenii se obișnuiesc cu asta. Înainte nu era cazul. Eram încă președintele Comisiei când a avut loc invazia în Crimeea. Pe vremea aia, Putin mințea, ne spunea că nu e o invazie. Este incredibil cum putem avea oameni aflați la un nivel de înaltă responsabilitate spunând exact opusul a ceea ce spun faptele.

Acum, UE învață și chiar și opinia publică. Iar alegerile din Moldova sunt un exemplu foarte important a ceea ce s-ar numi reziliență democratică. Democrațiile au nevoie de timp pentru a lua decizii în raport cu regimuri totalitare, însă asta nu înseamnă că sunt mai puțin eficiente. Cred că UE a creat niște instrumente în lupta contra acestor dezinformări. Chiar astăzi, președinta Comisiei a prezentat o cercetare despre pregătirea apărării și cred că lucrurile se îmbunătățesc. Aș spune că UE nu acceptă să fie un adolescent geopolitic, acum devenim adulți.

Când am fost președintele Comisiei, eram unul dintre cei care încercau să convingă statele membre și Parlamentul să se ia în serios în ceea ce privește apărarea, pentru că știm că politica externă, securitatea și defensiva Uniunii Europene nu era capabilă să se apere. Bineînțeles, UE era orientată spre economie și comerț, spre multe alte lucruri, însă este foarte greu să administrezi astăzi, când vezi că sunt amenințări serioase și când nu sunt măsuri luate pentru a le face față.

E probabil în constituția genetică a UE o reticență de preocupare în a lua în considerare apărarea, pentru că Uniunea Europeană a luat ființă după tragedia celui de-Al Doilea Război Mondial. Franța și Germania au ieșit din război și au făcut totul pentru pace. Să vă dau un exemplu: ca președinte, eu am propus ceva legat de finanțarea cercetării. Prin 2020, când m-am consultat și cu membrii, propuneam ca o parte din banii de cercetare să fie pentru a finanța domeniul apărării. S-a respins, am fost criticat, mi s-a spus că încercăm să militarizăm Uniunea Europeană.

Suntem o uniune de civili. Așa a fost atunci, însă după invazia la scară largă a Ucrainei, de către Putin, acum trei ani, asta a schimbat totul. Și SUA spun mai clar că europenii ar trebui să fie primii care să se ocupe de propria apărare, nepunând în discuție NATO. În interiorul NATO este important să avem un pilon puternic al apărării europene. Și invazia la scară largă a Ucrainei de către Rusia a dat un semnal puternic europenilor să se trezească și să ia niște decizii pe care dumneavoastră le-ați menționat.

Programul SAFE are 168 de milioane de euro cerute de diferite state, cerute și din partea țării mele, Portugalia, și din partea României. Și diferite țări bogate încearcă să folosească acest instrument pentru a-și construi apărarea. Deci cred că lucrurile s-au schimbat, există o schimbare reală. O schimbare foarte importantă a fost făcută de Germania, nu ar trebui să subestimăm ce s-a întâmplat acolo, Germania și-a schimbat constituția pentru a putea prioritiza tot ceea ce au nevoie pentru apărare. Iar cancelarul Merz a zis că Germania are nevoie de o armată mai puternică, ceea ce este important pentru toți europenii, să avem aceleași valori."

José Manuel Barroso laudă rezultatele alegerilor din Moldova

José Manuel Barroso, fost președinte al Comisiei Europene: „Sunt vești bune pentru Moldova și pentru Europa, arată existența democrației, reziliența sa. Știu că au fost multe încercări de manipulare și de dezinformare din partea forțelor din Rusia, însă în ciuda acestora, președinta Maia Sandu a obținut un rezultat care este extraordinar și care confirmă drumul european al Moldovei. Este o zi extraordinară pentru ei și pentru regiune, aș spune. Sunt convins că a fost și în România aplaudată, și în Europa, în general, pentru direcția europeană."

După rezultatul alegerilor parlamentare, drumul Republicii Moldova pentru aderarea la UE este mai ușor. Însă marea vulnerabilitate a Moldovei este Transnistria. Barroso a fost întrebat dacă este posibilă integrarea în UE fără această parte a țării.

José Manuel Barroso, fost președinte al Comisiei Europene: „Este doar o părere a mea personală, pentru că nu mai sunt în Comisia Europeană, dar am fost, 10-12 ani, în diverse poziții din Consiliu și am fost și prim-ministru al Portugaliei. Cred că europenii trebuie să grăbească procesul de lărgire a Uniunii Europene, în mod specific cu referire la Republica Moldova. Cred că trebuie să acceptăm o chestiune.

A fost un exemplu important cu Cipru, iar o parte importantă din Cipru încă e ocupată de Turcia. Dar Cipru este un membru eficient și mândru al Uniunii Europene. Este păcat că insula rămâne divizată, dar asta nu a fost un pericol pentru a accepta Cipru în UE și nu ar fi pentru Moldova dacă îndeplinește toate condițiile pentru a fi membră. Deci trebuie să fim creativi în felul în care facem asta și deja am sugerat, în ceea ce privește Ucraina, posibilitatea sa de aderare parțială. Nu știu dacă asta a exprimat președinta Sandu, însă chiar și pentru țările care sunt membre depline, atunci când erau candidate, trebuie să poată să participe în diferite părți ale Consiliului, măcar ca observatori.

Deci există feluri creative de a face asta și de a semnaliza drumul pentru viitor al acestor țări. Cred că, după rezultatele electorale din Moldova, sunt condiții mai bune pentru ca asta să se întâmple. Și cred că asta se va întâmpla, sper."