Performanța se face cu mari sacrificii. Nu e doar un clișeu, e o realitate pentru Simona Radiș și Ancuța Bodnar, canotoarele care ne-au adus singura medalie de aur la ultimele Jocuri Olimpice.
Ele povestesc într-un interviu pentru Euronews România despre sacrificiile făcute pentru visul lor.
Trag la vâsle aproape 20 de kilometri
Se antrenează trei ore pe zi și au renunțat la adolescență. Când trag la vâsle pe lacul Snagov, sunt obligate să lupte nu doar cu oboseala sau frigul. Sunt nevoite să se ferească de românii care locuiesc în apropiere și ies pe lac cu bărci puternice.
Antrenamentul celor două canotoare, Simona Radiș și Ancuța Bodnar, începe, de regulă, la 9 dimineața și se termină la 12, pe lacul Snagov. Canotoarele ies ultimele de pe lac, după ce trag la vâsle aproape 20 de kilometri.
Efortul este imprimat pe mâinile lor.
”Nici măcar nu știam să țin vâslele”
Povestea celor două tinere de 23 de ani a început acum nouă ani, când erau doar două eleve de 14 ani din Suceava și Botoșani.
Au fost observate de un antrenor al lotului Național de Canotaj, datorită staturii.
”Nu m-am gândit că o să ajung atât de departe. Antrenorii de la început mi-au spus că voi străluci la Tokyo. Eu nici măcar nu știam să țin vâslele”, a spus Ancuța Bodnar.
Munca epuizantă le-a adus medalii la campionatele de canotaj unde s-au impus destul de repede. Secretul acestor rezultate este simplu, spun canotoarele: foarte multă dorință și perseverență.
Moment dificil înainte de finală
La Jocurile Olimpice de la Tokyo în 2020 au atins un nou record olimpic. Cursa nu a fost lipsită de un moment dificil, chiar înainte de finală.
”Era acolo o doamnă care trebuia să ne ajute pe noi să ne fixăm în blockstart, în sistemul care ne ține barca. Neavând experiență, nu știa ce să facă și cum să facă, ne-a lovit barca de un ponton de metal. Am zis că se sparge, nu s-a spart. Trebuia să fim aliniate, nu eram”, a povestit Simona Radiș.
Au nevoie de înțelegerea vecinilor
Pentru a repeta rezultatul, cele două au nevoie de înțelegere din partea vecinilor din Snagov. Este vorba de românii care ies cu bărci extrem de puternice și le pun în pericol pe canotoare.
”Sunt valuri care ne incomodează foarte mult, riscăm să ni se umple barca cu apă, să ne scufundăm”, a spus Ancuța Bodnar.
”Noi îi acceptăm pe ei, îi înțelegem, îi rugăm să ne înțeleagă și pe noi, să ne ofere acele 2 ore și jumătate în fiecare dimineață să ne putem antrena liniștițe”, a continuat Simona Radiș.
Acum speră la o nouă medalie de aur la jocurile Olimpice din 2024 de la Paris. După asta ar vrea să-și ia o pauză. Vor să doarmă mai mult dimineața și să... călătorească.
Au un singur regret, că sportul pe care îl practică nu este la fel de vizibil ca fotbalul.
Nu vor renunța însă la canotaj pentru că visează la o carieră de antrenoriat. Dar vor să antreneze în afara țării pentru că își doresc să lucreze în altă mentalitate decât cea românească.
