La aproape un secol de când și-au dobândit dreptul de a vota și de a fi alese, femeile din România sunt încă mult prea puține în funcții de conducere. Doar aproximativ 7% dintre primăriile din țară vor fi conduse din luna octombrie de femei. Ilfov și București au zero reprezentare în acest domeniu, iar la nivelul șefiilor de consilii județene, monopolul bărbaților este, cu o singură excepție, de necontestat.
În cursa pentru primării, femeile au fost fie uitate, fie puse pe locuri neeligibile
În 1930, în satul Buda-Rafaila din Vaslui, era aleasă prima femeie primar. La aproape o sută de ani distanță, femeile sunt în continuare slab reprezentate în politica românească. Conducerile partidelor sunt arătate cu degetul: au mimat cotele de gen, punând femeile pe locuri neeligibile la europarlamentare, iar la locale, doar 11% dintre candidații pentru un post de primar au fost femei.
Efectul a fost unul pe măsură. Dintre cele aproape 3.200 de primării, doar puțin peste 200 vor fi gestionate de edili femei. La nivelul șefiilor de Consilii Județene, o singură funcție din totalul de 41, cea de șef de CJ Bacău, va fi exercitată de o reprezentantă a sexului frumos.
Cristian Pîrvulescu, analist politic: „Este o problemă pe care partidele-sistem au cultivat-o, pentru că și UDMR-ul a făcut-o, nu doar PSD și PNL. Practic, este vorba despre o politică pe care aceste partide au dus-o de multă vreme, de decenii, împotrivindu-se cu energie oricărei încercări de a introduce cotă de reprezentare pentru femei. Reprezentarea lor este esențială, duce la democratizarea societății și la rezolvarea enorm de multor probleme administrative”.
În județe precum Ilfov, nicio femeie nu a fost aleasă primar. O situație similară se regăsește și la nivelul Bucureștiului. Constanța este județul cu cea mai bună reprezentare, dar și aceea modestă: 12 femei primar din totalul de 70.
Județele cu cel mai mare număr de primari femei
Constanța: 12 localități din 70
Brăila: 6 localități din 44
Neamț: 12 localități din 83
Vaslui: 10 localități din 86
Sursa: BEC
Județele cu cel mai mic număr de primari femei
Giurgiu: 1 localitate din 54
Galați: 1 localitate din 60
Bistrița-Năsăud: 1 localitate din 63
Ilfov: 0%
București: 0%
Sursa: BEC
Raluca Alexandrescu, profesor de științe politice: „Noi nu avem neapărat o legislație constrângătoare. Avem o lege din 2015 care recomandă un anumit procent a prezenței femeilor pe listele electorale. Există situații în care avem femei puse în locuri fruntașe, să zicem, pe listele electorale, dar ele sunt prezente acolo unde partidul știe că acea listă nu are șanse de câștig. De pildă, femei pe primul loc la partide naționaliste în județe precum Harghita sau Covasna sau femei pe listele UDMR în județul Constanța”.
Efectele acestui patriarhat asupra funcțiilor din administrația publică locală pot fi foarte grave, susțin specialiștii. Politicile publice locale dedicate femeilor vor fi cele care vor avea cel mai mult de suferit.
Otilia Nuțu, analist de politici publice Expert Forum: „Noi avem o jumătate din populație sau chiar un pic mai mult de jumătate din populație care nu este reprezentată în mod adecvat în funcțiile de putere. De ce lucrul ăsta este important? E important și pentru parlamentare, și pentru locale. Există politici care privesc, într-adevăr, mai mult femeile decât bărbații. Că e vorba de - nu știu - legislația contra avortului, pentru parlamentare, sau că e vorba de construirea unor centre pentru victimele ale abuzului domestic”.
Între timp, trei proiecte de lege diferite privind mărirea cotelor de gen stau blocate de ani buni în parlament. Unul dintre proiecte propune sancțiuni financiare pentru partidele care nu includ candidate pe listele lor.
