Șeful Armatei Belgiei și-a exprimat îngrijorarea în legătură cu posibilele amenințări ale Rusiei la adresa Republicii Moldova și a țărilor baltice. În cadrul unui interviu acordat VRT News, Michel Hofman a evidențiat că Europa trebuie să fie vigilentă, notează Euronews.com.
Hofman a atras atenția în legătură cu tranziția amenințătoare a Rusiei către o economie de război și a subliniat că Europa trebuie să fie pregătită pentru orice eventualitate.
"Observăm că Rusia a trecut la o economie de război. Cred că suntem îndreptățiți să fim îngrijorați. Limbajul folosit de Kremlin și de președintele Vladimir Putin este întotdeauna ambiguu. Este posibil ca ei să deschidă un al doilea front la un moment dat în viitor, în Moldova sau în statele baltice”, a afirmat Michel Hofman, potrivit sursei citate.
Prin comparație cu războiul purtat în Ucraina încă din 24 februarie 2022, amiralul Hofman a îndemnat statele europene să fie vigilente, avertizând că Republica Moldova și țările baltice - Estonia, Letonia și Lituania - sunt următoarele ținte probabile pe agenda Rusiei.
De asemenea, șeful Armatei belgiene a recunoscut că președintele rus Vladimir Putin folosește un limbaj ambiguu. Din acest motiv, a precizat că statele europene trebuie să demonstreze că au capacitatea de a se apăra.
La rândul său, ministrul german al Apărării susține că Europa trebuie să accelereze reînarmarea deoarece Rusia are planuri de invadare și a altor state.
În timp ce țările baltice sunt de mult timp îngrijorate din cauza agresiunii ruse, situația este deosebit de tensionată în ceea ce privește Republica Moldova, care are graniță cu Ucraina. O preocupare deosebită este reprezentată de Transnistria, o regiune separatistă controlată de Kremlin.
Există de mult timp temeri că Rusia ar putea revendica această regiune ca pretext pentru o agresiune militară, așa cum a procedat nu doar în Ucraina, ci și în Georgia.
Cele trei țări baltice se află sub protecția NATO, dar numeroși analiști a atras atenția cu privire la nevoia crucială de pregătire.
Un atac al trupelor lui Putin asupra Estoniei, Letoniei sau Lituaniei ar duce la o escaladare a tensiunilor și ar forța NATO să intervină în cadrul politicii sale de apărare colectivă, o cerință care nu se aplică în cazul Ucrainei, care nu este membră a Alianței.
