Îți recomandăm să încerci și aplicația Euronews România!

Lupta politică se dă în online. "Partidele-campioane" pe Facebook, Instagram sau TikTok investesc bani grei pentru "armele electorale"

Cu patru rânduri de alegeri anul acesta, partidele politice se înarmează pentru campaniile electorale. Primele unelte sunt rețelele de socializare, prin care liderii încearcă să-i convingă pe români să-i voteze. Principalele formațiuni se luptă să-și crească numărul de urmăritori pe Facebook, Istagram sau TikTok.

Lupta partidelor electorale pe Facebook, Instagram sau TikTok

Facebook este în continuare rețeaua cel mai des folosită de formațiunile politice. Iar aici, PNL are cei mai mulți urmăritori, 477 de mii. La diferență destul de mare vin cei de la Uniunea Salvați România, cu 289 de mii de followeri. Pentru USR, rețelele de socializare au fost un as în mânecă la primul scrutin general la care formațiunea a participat, în 2016. PSD, cotat cel mai bine în sondajele de opinie, este pe locul al treilea la numărul de urmăritori pe Facebook. Iar AUR este la mică distanță, cu 176 de mii de followeri.

Pe Instagram, detașat, pe primul loc în top este Uniunea Salvați România, cu 21.500 de urmăritori. Celelalte partide vin la diferențe destul de mari. PSD are un pic peste 3.000 de urmăritori, probabil mai puțini decât numărul de membri de partid dintr-o singură filială. Se pare că Instagram este o rețea aproape ignorată de formațiunile care se pregătesc de patru rânduri de alegeri anul acesta.

Cea mai nouă și mai de succes rețea este platforma de videoclipuri scurte TikTok. Uniunea Salvați România s-a mișcat cel mai repede aici. Are un cont cu mai bine de 57.000 de followeri. Social-democrații sunt urmăriți de aproape 16.000 de oameni. Este foarte puțin, dacă e să ne gândim la numerele vehiculate pe TikTok, care sunt de ordinul sutelor de mii. Liberalii nici măcar nu au cont pe TikTok. Cel mai bine stau cei din AUR. Nu vorbim de contul partidului, ci de cel al lui George Simion, care are aproape 400.000 de urmăritori.

Patru alegeri în România, în 2024:

  • parlamentare
  • europarlamentare
  • locale
  • prezidențiale

Preşedintele Autorităţii Electorale Permanente, Toni Greblă, a spus că alegerile europarlamentare vor fi pe 9 iunie 2024, cele locale vor avea loc în septembrie, iar cele parlamentare şi prezidenţiale se vor desfășura spre finalul lunii noiembrie sau începutul lunii decembrie 2024

PNL, cel mai urmărit partid pe Facebook. USR, lider pe Instagram, iar AUR, pe TikTok

Adrian Zăbavă, analist politic: "Trebuie să fii credibil ca să ai succes pe Facebook, pe Instagram, pe TikTok. Puțini dintre politicienii români au astăzi credibilitatea necesară și mai puține partide, pentru că încrederea românilor în partide este foarte mică. Dar chiar și așa, în contextul emoțional al anului electoral 2024, în contextul emoțional al alegerilor prezidențiale, mai ales, va fi multă emoție. Și emoția prinde pe rețelele sociale și în această formă de comunicare, foarte superficială, până la urmă."

În 2024, online-ul va fi mai important decât a fost în 2020, 2019 și 2014, dar ar fi neprofesionist să spunem că va fi cel mai important mediu de comunicare.

Cristian Pîrvulescu, analist politic: "Există semne că lucrurile nu merg la fel ca înainte. Dar, pe de altă parte, există o mare atenție a tuturor în ceea ce privește dinamica rețelelor de socializare. Deci mă aștept ca bătălia să se dea în primul rând pe rețelele de socializare, dar și în presă și la TV."

Radu Delicote, analist politic: "Spre deosebire de celelalte alegeri, celelate tururi electorale, social media nu va fi crucială în motivarea sau schimbarea votului per se. Practic, o să vedeți un soi de curbă a lui Gauss, în care vom avea un element pur emoțional, europarlamentare, după care poate interesul chiar va scădea la locale și poate chiar va crește la parlamentare. Deci vom vedea foarte multe schimbări. Este mai mult un an de uzură electorală, de maraton electoral, nicidecum de sprint."

Bugete importante pentru partide, în lupta din online

În pregătirea maratonului, liderii politici se întrec în strategii on-line.

Lucian Romașcanu, purtătorul de cuvânt al PSD: "Noi avem o strategie la nivel național. Eu sunt și președintele filialei Buzău a PSD, unde avem o echipă de comunicare extrem de activă. Fiecare dintre parlamentarii noștri, din aleșii locali, își fac propriile postări, propria strategie. Avem ce arăta, suntem extrem de prezenți."

Radu Stroe, purtătorul de cuvânt al PNL: "Există și la PNL o strategie bine pusă la punct. Mizăm pe o comunicare cât mai serioasă, cât mai la obiect, cât mai responsabilă, fără populisme, pentru că e foarte important pentru noi să ne distingem în acest mediu în care toată lumea emite o părere în cel mai agresiv și extrem mod."

Ionuț Moșteanu, purtătorul de cuvânt al USR: "În partea de comunicare, echipele sunt pregătite. Până și eu, care sunt printre cei mai bătrani din USR, mi-am făcut cont de TikTok, la insistențele colegilor mei. Încă nu reușesc să-l folosesc așa cum fac alți colegi mai tineri, mai buni la treaba sta. Dar suntem o echipă complexă, cu abilități complementare și asta face ca să încercăm să vorbim cu tot electroratul".

Specialiștii atrag atenția că politicienii trebuie să învețe să-și adapteze mesajele politice în funcție de specificul platformei de comunicare.

Ca să ajungă la cât mai mulți oameni, majoritatea partidelor sunt gata să cheltuie bani mulți, sume pe care deocamdată le țin la secret. Oricum, politicienii au fost prevăzători. Și-au alocat, prin bugetul de stat, cu 40 la sută mai mulți bani în anul electoral 2024. Cu cinci luni înainte de începerea primei campanii electorale a anului, pentru europarlamentare, unele formațiuni au un plan clar pentru fiecare bănuț.

În ziua de azi, "fără rețelele de socializare, nu exiști"

Dan Moșteanu: "Avem deja un buget aprobat deja în decembrie, în Biroul Național. Acum rămane să stăm la masă și cu noii noștri parteneri, Alianța Dreapta Unită și, cu siguranță, bugetul acesta va arăta și mai bine. Deci avem un buget minimal, vine bugetul de alianță și peste acest buget se vor adăuga donațiile din campanie, se vor adăuga împrumuturile din campanie. Asta nu pot să vă spun și nu o să vă spun (n.r.: câți bani va investi USR). Asta ține de planul nostru, este strategia noastă politică."

Ionuț Stroe, purtătorul de cuvânt al PNL: "Este absolut normal și firesc să existe promovare pe internet, pentru că tot ceea ce înseamnă multiplicarea informației implică și eforturi financiare. Deocamdată nu avem o cifră stabilită, nu avem un buget, dar echipa centrală de campanie va face acest calcul, va măsura eficiența și dimensiunea efortului bugetar."

Lucian Romașcanu, purtătorul de cuvânt al PSD: "Noi lucrăm cu agenții care ne fac strategia de media și, în funcție de propunerile pe care le vom primi din partea agențiilor care se ocupă de asta pentru PSD, vom creiona și acest buget."

Specialiștii cred că banii investiți pe internet ajută mult, dar nu înseamnă totul.

Radu Delicote, analist politic: "Dacă vrei să fii acolo, trebuie să plătești. Este important să aloci sume importante de bani pentru ca mesajul tău să ajungă la electoratul cu care, fizic, nu poți să interacționezi."

Adrian Zăbavă, analist politic: "Partidele, paradoxal, au mai mulți bani decât ar avea nevoie pentru rețelele de socializare. Și vor investi foarte mult în acest an electoral, dar nu banii vor reprezenta cheia succesului în anul electoral 2024, din punct de vedere al comunicării digitale, ci credibilitatea mesajului, ideile ieșite din comun, intelegerea electoratului și a nevoilor lor, accesarea micro inflluencerilor."

Însă, deși se spune că nu exiști fără rețele de socializare, nu toate formațiunile sunt dispuse să investească în publicitate pe rețelele sociale.

Ștefan Avramescu, coordonator de comunicare al AUR: "Decât să dăm bani la Facebook și la Google, preferăm să mergem cu o campanie de conținut care să fie viral, care să fie ințeleasă de toată lumea. Tot ceea ce înseamnă material pe care AUR le promovează în spațiul online sunt materiale cu conținut organic, care se autopromovează, până la urmă. Ele au o creștere organică, au o distribuire organică. Nu sunt pe bani. Iar asta se datorează și vectorilor noștri de imagine."

  • Anul trecut, când nu au fost scrutine, partidele politice au primit de la stat 227 de milioane de lei. Autoritatea Electorală Permanentă a arătat că cei mai mulți au fost folosiți pentru propagandă.
  • În 2024, bugetul prevede o creștere cu aproape 40 la sută a banilor pentru partide.

ARTICOLE DIN ACEEAȘI CATEGORIE