Atacul cu 19 drone rusești în Polonia reprezintă cea mai mare provocare de până acum a Rusiei asupra unui stat membru NATO. Chiar dacă nu au existat victime, ci doar pagube materiale la o casă, această escaladare nu doar că dă de gândit conducerii NATO, ci o obligă să ia măsuri rapide. De altfel, polonezii au și invocat articolul 4 din Tratatul NATO, privind consultări oficiale în vederea unei reacții. În plus, a fost convocat și Consiliul de Securitate în Polonia.
Un europarlamentar polonez și unul lituanian spun că „Putin ne va ataca"
În Parlamentul European, un eurodeputat polonez și unul lituanian au atras atenția că acest atac cu drone al Rusiei ar putea fi un preambul al unui atac în toată regula. De altfel, există două precedente recente: invazia Rusiei în Georgia (în 2008) și invazia Rusiei în Ucraina (în 2022). De fiecare dată, rușii au mobilizat trupe la granițe, iar acum, rușii au început exercițiile militare Zapad 2025, în Belarus, adică în apropierea graniței cu Polonia.
„Putin ne va ataca și ne va testa. Va face acest lucru mai ales atunci când răspunsul Europei nu va fi ferm, puternic și clar. (...) Vom combate agresiunea rușilor cu strangularea surselor de bani. Este momentul potrivit pentru asta. E nevoie de acțiuni foarte clare", a spus eurodeputatul polonez Andrzej Halicki, în cadrul unei dezbateri în Parlamentul European privind încălcarea spațiului aerian polonez de către dronele rusești.
„Vremea frazelor de genul 'suntem profund îngrijorați' a trecut. Rusia testează NATO. Va putea NATO să răspundă corespunzător? Asta va depinde de atitudinea Statelor Unite. Știu un singur lucru: nu trebuie să mai așteptăm miracole. Este absolut clar ce trebuie să facem. În primul rând, Rusia trebuie oprită și învinsă. În al doilea rând, e nevoie de mai mult ajutor pentru Ucraina acum. În al treilea rând, trebuie consolidată frontiera de est, inclusiv apărarea anti-drone", a spus eurodeputata lituaniană Rasa Jukneviciene, citată de publicația TVN24.
Polonia și Lituania sunt statele cele mai „vizate” de un eventual nou atac al Rusiei, după cu arată evaluările specialiștilor din ultimii ani.
Referitor la exercițiile militare Zapad 2025, pe care Rusia le-a început împreună cu Belarus pe 12 septembrie, trebuie precizat că ele nu sunt defensive, precum cele ale NATO, ci ofensive. Rușii vor simula și utilizarea rachetei Oreshnik, despre care Putin spune că nu poate fi interceptată, dar și simulări privind un atac nuclear.
În consecință, Polonia trimite 40.000 de soldați la granițele cu Belarus și Rusia.
Comandamentul Operațional al Forțelor Armate din Polonia a raportat că cel puțin 19 drone au fost detectate pe radar, iar Ministerul de Interne spune că, până în prezent, au fost găsite rămășițele a 16 dintre ele.
La momentul atacului, polonezii au ridicat de la sol avioane de vânătoare F-16, avioane olandeze F-35 și avioane de avertizare timpurie AWACS, ale Italiei. Totodată, sistemele de apărare aeriană Patriot au detectat dronele pe radar, dar nu au lansat nicio rachetă. Însă faptul că a fost folosit armament extrem de scump pentru a doborî niște drone ieftine a fost un test pe care Rusia a vrut să îi dea Poloniei și NATO, după cum au remarcat și specialiștii.
De exemplu, utilizarea avioanelor F-35 pentru a doborî drone arată că Polonia nu este încă pregătită pentru un război în masă cu drone, potrivit generalului-locotenent Jarosław Gromadziński, într-un interviu acordat Euronews.
Polonia s-a apropiat mai mult de un conflict deschis decât în orice alt moment de după al Doilea Război Mondial. Atacul a scos la iveală lacune critice în sistemele de apărare aeriană la altitudine joasă ale NATO, forțând alianța să utilizeze avioane avansate și costisitoare împotriva unor ținte fără pilot relativ ieftine.
„Este ca și cum ai trage cu tunul într-o muscă. Ar trebui să construim un sistem de apărare aeriană pe mai multe niveluri, care să țină cont, la cea mai mică altitudine, atât de sistemele cinetice, cât și de cele de bruiaj. Dronele nu pot fi doar doborâte. Eliminarea lor cinetică este, de asemenea, esențială. (...) Acest plafon mai ridicat pentru rachete este mai complicat și l-am planificat imediat în construcția sistemului nostru multistratificat, dar am pierdut acest nivel minim. Astăzi, un sistem de recunoaștere anti-drone trebuie construit la acest nivel inferior în cel mai scurt timp posibil. Totuși, acesta trebuie integrat în sistemul principal, astfel încât să putem identifica ținta și așa-numita țintire și să indicăm ce țintă distrugem și cu ce mijloace”, a declarat general-locotenentul Jarosław Gromadziński, pentru Euronews.com.
În Parlamentul European, eurodeputatul olandez Thijs Reuten a susținut și el luarea de măsuri ferme.
„Datorită Poloniei, NATO și aliații săi au trecut cu succes acest test. Aceste încercări vor continua și vor fi din ce în ce mai multe. Viitorul se decide acum. Nu este suficient să doborâm dronele, deoarece este deja necesară o descurajare europeană în cadrul NATO. Fermitatea răspunsului nostru european de astăzi va determina modul în care Rusia ne va trata mâine, așa că haideți să dăm un sens real politicii noastre comune de securitate și apărare. Haideți să dăm, de asemenea, un sens solidarității cu Polonia și flancul estic”, a spus Thijs Reuten.
Și Institutul pentru Studiul Războiului apreciază că Rusia se pregătește, pe mai multe planuri, pentru un posibil conflict viitor cu NATO.
