Șefa politicii externe a Uniunii Europene, Kaja Kallas, a cerut „calm și reținere din partea tuturor actorilor” și respectarea dreptului internațional, în contextul intervenției SUA în Venezuela și al incertitudinii privind viitorul politic al țării după înlăturarea lui Nicolás Maduro. Declarația, publicată duminică seară, a fost susținută de 26 dintre cele 27 de state membre ale UE, Ungaria fiind singura care nu s-a alăturat, potrivit Euronews.
În document, Uniunea Europeană subliniază că, „în toate circumstanțele, principiile dreptului internațional și ale Cartei ONU trebuie respectate” și face apel la evitarea escaladării, în favoarea unei soluții pașnice a crizei. Totodată, Bruxelles-ul insistă că respectarea voinței poporului venezuelean rămâne singura cale pentru restabilirea democrației.
Reacțiile liderilor europeni
Deși declarația coordonată de Kallas reprezintă cea mai apropiată poziție comună a UE după un weekend de reacții neclare și uneori contradictorii, diferențele de ton dintre liderii europeni persistă.
Prim-ministrul spaniol Pedro Sánchez s-a numărat printre cei mai vocali critici ai intervenției, calificând-o drept „o încălcare a dreptului internațional”, în linie cu pozițiile exprimate de mai multe state din America Latină.
În schimb, cancelarul german Friedrich Merz a adoptat o abordare mai precaută, afirmând că evaluarea juridică a intervenției este „complexă” și necesită o analiză atentă, dar subliniind că eforturile ar trebui să se concentreze pe o tranziție democratică.
Președintele francez Emmanuel Macron nu a comentat direct detaliile operațiunii militare americane, însă a recunoscut reacțiile de bucurie ale unei părți a populației venezuelene după înlăturarea lui Maduro și a „dictaturii” sale.
La rândul său, premierul italian Giorgia Meloni, percepută ca fiind mai apropiată ideologic de administrația Trump, a sugerat că intervenția ar fi fost „legitimă”, invocând lupta împotriva unui aparat de stat implicat în traficul de droguri, deși a precizat că acțiunea militară externă nu este, în general, soluția pentru înlăturarea regimurilor totalitare.
SUA nu au oferit detalii în privința viitorului Venezuelei
În timp ce UE insistă că viitorul Venezuelei trebuie decis exclusiv de cetățenii săi, administrația americană a rămas vagă în legătură cu pașii următori. Președintele Donald Trump a declarat sâmbătă că Statele Unite vor conduce Venezuela cu titlu interimar, fără a preciza un termen-limită sau detalii concrete, până la realizarea unei tranziții „sigure, adecvate și judicioase”.
Trump a sugerat, de asemenea, că lidera opoziției, María Corina Machado, nu ar fi potrivită pentru a conduce un guvern de tranziție și nu a oferit un calendar pentru organizarea alegerilor.
Între timp, conducerea efectivă a țării este exercitată de Delcy Rodríguez, fost vicepreședinte al lui Maduro, după ce armata a recunost-o în această poziție. Deși administrația Trump susține că aceasta va coopera cu Washingtonul, Rodríguez a adoptat un ton sfidător, cerând public eliberarea lui Maduro și calificând intervenția drept o „atrocitate care încalcă dreptul internațional”.
Secretarul de stat american Marco Rubio a declarat duminică că SUA vor evalua situația „pe baza acțiunilor, nu a declarațiilor”. El a subliniat că Washingtonul dispune de pârghii importante, inclusiv sancțiuni și controlul asupra sectorului petrolier, și nu a exclus noi acțiuni militare dacă legăturile cu traficul de droguri nu vor fi întrerupte.
Rubio a admis totodată că este dificil de stabilit un calendar pentru alegeri, argumentând că opoziția venezueleană se află în mare parte în afara țării și că prioritare sunt gestionarea provocărilor imediate.
În acest context, Europa încearcă să mențină o linie de echilibru între respectarea dreptului internațional și realitățile geopolitice, în timp ce viitorul Venezuelei rămâne profund incert.
