Summitul membrilor UE, desfășurat în Danemarca, a dus la niște concluzii, însă trebuie precizat că această reuniune a fost una informală.
Concluziile summitului de la Copenhaga
După summitul de la Copenhaga, reprezentanții tuturor celor 27 de state membre UE sunt de acord cu acordarea unui împrumut de 140 miliarde euro pentru Ucraina, din activele rusești înghețate. Nu mai există poziții contrare. Rămâne însă de văzut cum va fi posibilă implementarea din punct de vedere juridic.
În schimb, nu s-a ajuns la un consens pentru acel „zid anti-drone”. Chiar Franța și Germania ar fi spus ca e nevoie de o altă abordare decât cea prezentată până acum public.
În ceea ce privește negocierea privind pre-aderarea Moldovei și a Ucrainei la Uniunea Europeană, s-a discutat despre o „majoritate calificată” pentru negocieri, cu scopul de a fi evitată opoziția Ungariei. Însă această idee este aproape abandonată, potrivit surselor Euronews.
Emmanuel Macron anunță că nu exclude doborârea unui avion rusesc, în cazul unei încălcări a spațiului aerian european. Președintele Franței a făcut declarația la Copenhaga, unde are loc reuniunea liderilor din Uniunea Europeană. Tot acolo, șefa Comisiei Europene a anunțat că Ucraina va primi patru miliarde de euro din activele rusești blocate. Și că jumătate din sumă va fi investită în drone.
Ursula von der Leyen anunță măsurile pentru apărarea României și țărilor europene de pe Flancul Estic
Prezentă la reuniunea de la Copenhaga, Ursula von der Leyen, președintele Comisiei Europene, și-a exprimat solidaritatea față de statele membre ale căror spații aeriene au fost încălcate: România, Estonia și Danemarca.
Șefa Comisiei Europene cere măsuri ferme pentru consolidarea apărării: Este urgent, pentru că păstrarea păcii a fost un obiectiv central al Europei
„Aceste încălcări fac parte din războiul hibrid și sunt amenințări care cer reacții ferme din partea Europei, pentru că fiecare european și fiecare centimetru din Europa trebuie să fie în siguranță.
Trebuie să fim rapizi. Acesta a fost punctul central al discuțiilor noastre. Este urgent, pentru că păstrarea păcii a fost un obiectiv central al Europei.
Avem o investiție pentru apărarea noastră comună. Știți despre programul SAFE. Este vorba despre 150 de miliarde de euro deja alocați. Acum ne trebuie un plan european, cum să progresăm și să evităm lacunele”, a afirmat Ursula von der Leyen.
Ursula von der Leyen: Cel mai important este ca forțele armate să fie interoperabile
„Fiecare trebuie să aibă un set de forțe unice, cu misiuni, poate misiuni NATO, UE și uneori pentru coaliția celor dispuși. Cel mai important este ca forțele armate să fie interoperabile, altfel nu le putem trimite în diferite misiuni, în strânsă colaborare cu NATO.
Lucrăm la interoperabilitatea capacităților pe care ni le dorim. Obiectivul pentru 2030 vor deveni jaloane concrete. Este o situație urgentă.
Un punct pe care le-am discutat este de a crea așa zisa coaliție a capabilităților pentru a putea avansa rapid, cu viteza necesară”, a mai spus președintele Comisiei Europene.
Misiune de monitorizare pentru țările de pe Flancul Estic, inclusiv România
„A fost discuția despre flagship. Eastern Flank watch... Abordează amenițările de la frontiera de Est. Va fi vorba despre zidul anti dronă, un sistem care poate detecta rapid și poate intercepta și dacă este necesar să neutralizeze. Aici beneficiem de pe urma experienței Ucrainei și de aceea trebuie să mergem împreună cu Ucraina în NATO.
Al treilea punct pe care vreau să-l subliniez este pregătire industriei de Apărare. Ne trebuie o industrie europeană modernizată. Am început din august să simplificăm procedurile pentru a accelera procesul, iar această industrie de apărare are nevoie de un sistem compus și din firme noi și de din mediul academic. Este important să avem acest ecosistem.
Vom prezenta întreg documentul Comisiei Europene”, a mai spus Ursula von der Leyen.
Europa se află în mijlocul unui război hibrid purtat de Rusia, iar continentul trebuie să se înarmeze, a avertizat gazda reuniunii informale de la Copenhaga.
Mette Frederiksen, premierul Danemarcei: „Cu războiul care se desfășoară în Europa, ne confruntăm, și știu că toată lumea știe asta acum, cu cea mai mare provocare în materie de securitate de la sfârșitul celui de-Al Doilea Război Mondial, războiul hibrid și încălcările spațiului aerian al NATO. Așadar, trebuie să fim capabili să ne apărăm. Și scopul Consiliului European informal de astăzi este, de fapt, să ne asigurăm că putem realiza acest lucru. Prin urmare, trebuie să transformăm nevoile militare în livrări concrete din partea dumneavoastră, în capacitatea noastră de a crește producția.”
Ursula von der Leyen: Este absolut necesar să avem o creștere masivă a investițiilor în apărare
Liderii europeni au insistat asupra consolidării industriei militare, dar și a apărării. Asta, în contextul în care discuțiile se concentrează asupra pregătirii Europei pentru a respinge agresiunea rusă.
Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene: „În ceea ce privește Apărarea, ceea ce s-a întâmplat în ultima lună la nivel european este istoric. Desigur, în strânsă cooperare cu NATO. Dar, având în vedere situația actuală, este absolut necesar să avem o creștere masivă a investițiilor în apărare. De aceea am permis investiții de până la 800 de miliarde până în 2030. Cuvintele cheie sunt siguranță, achiziții comune și clauza de derogare națională. Și există un omnibus pentru apărare care este în curs de elaborare, simplificarea sectorului apărării, în care sectoarele apărării solicită să poată crește și să reducă mai rapid și mai ieftin.”
Emmanuel Macron, președintele Franței: „Tot ceea ce s-a întâmplat în ultimele săptămâni în Polonia, România și Estonia, precum și incursiunile cu drone în Danemarca, chiar dacă acestea nu au fost încă atribuite, arată că avem nevoie de sisteme de avertizare timpurie extrem de eficiente și că trebuie să cooperăm între noi pentru a ne proteja spațiul aerian comun. Și toate acestea sunt în deplină concordanță cu echipamentele pe care le utilizăm în prezent și cu sistemele pe care intenționăm să le implementăm. Ne aflăm într-o confruntare cu Rusia, care de câțiva ani este un actor foarte agresiv în spațiul nostru informațional.”
Premierul polonez a subliniat necesitatea consolidării apărării europene. Pledoaria sa vine într-o perioadă în care Statele Unite își îndreaptă atenția asupra problemelor de securitate din Asia și din alte părți ale lumii.
Donald Tusk, premierul Poloniei: „Trebuie să fim independenți. Nu putem externaliza securitatea noastră. Dar, din cauza costurilor energetice, cele mai ridicate din lume, și, bineînțeles, din cauza angajamentelor noastre climatice, companiile părăsesc Europa.”
Unul dintre subiectele fierbinți este renunțarea la importurile de combustibili rusești, care se lovește de opoziția puternică a Ungariei. Premierul de la Budapesta a precizat pe platforma X că își va menține poziția. Și a acuzat liderii europeni că vor să ducă Uniunea în război cu Rusia.
