Politologul și profesorul de Științe Politice Radu Carp a explicat în direct la Euronews România maniera în care Polonia a reacționat în urma incidentului de marți. Radu Carp este de părere că racheta căzută în Ucraina nu este o simplă coincidență, ci doar o etapă din strategia bine definită de război a Rusiei. Acesta a amintit de câteva momente punctuale în care Rusia a provocat granița de vest a Ucrainei.
"Eram în Polonia. După ce acest incident s-a produs, a fost un șoc. Toate televiziunile au început să relateze non-stop. Ceea ce nu s-a văzut la București a fost faptul că Polonia are puse la punct proceduri foarte exacte în aceste situații. Întâi a fost convocat un consiliu de miniștri în format restrâns, doar responsabilii în domeniile care se ocupă de securitate și apărare. Totul s-a făcut prin purtător de cuvânt. Abia la final a venit premierul și a spus câte ceva. Între timp, de la declarația purtătorului de cuvânt până la declarația premierului, Polonia a consultat Aliații.
Atât președintele cât și premierul au avut contacte telefonice, atât cu Secretarul General al NATO, cu președinții Joe Biden și Zelenski. Abia după ce aceste legături telefonice au fost stabilite și s-a convenit asupra unei tonalitați, la ora 1, premierul a ieșit în conferință de presă. Polonia este pregătită de război. Are puse la punct proceduri clare și a reacționat calm. Dacă ieri seară se vorbea despre activarea articolului 4, astăzi s-a considerat că nu mai este nevoie, pentru că au avut loc aceste consultări. S-a considerat că nu mai este nevoie. Articolul 4 nu ne spune cum ar trebui să aibă loc, ci doar faptul că ar trebui să aibă loc.
Articolul 4 a fost invocat oficial pe 24 februarie, când toate statele membre NATO s-au consultat cum să răspundă la agresiunea asupra Ucrainei. Din păcate, am intrat în rutină de război. Tipul acesta de consultare este frecvent, ceea ce arată că Alianța funcționează", a explicat Radu Carp despre maniera în care s-a derulat procesul decizional și consultările în Polonia, după incident.
Serghei Lavrov nu a fost lăsat să participe la fotografia de grup după G20
Profesorul Radu Carp mai spune că atacurile masive asupra Ucrainei au fost declanșate după ce Serghei Lavrov a plecat subit de la summitul G20, după ce nu i s-a permis să ia parte la fotografia de grup.
"Atacurile masive asupra Ucrainei au fost lansate imediat după ce ministrul de Externe rus, Serghei Lavrov, a părăsit intempestiv summitul G20 de la Bali, după ce nu i s-a mai permis să participe la fotografia de grup. Foarte interesant este faptul că întâi a căzut rețeaua energetică a Moldovei și abia ulterior s-a întâmplat incidentul în Polonia. Eu nu cred în coincidențe și, văzând harta atacurilor asupra Ucrainei, cam 70% dintre atacuri sunt la vest de Kiev și foarte puține la est. Este pentru prima oară când Rusia atacă masiv partea de vest a Ucrainei", a completat politologul.
Cum a provocat Rusia granița de vest a Ucrainei
"Cred că Rusia are o strategie bine definită. A provocat granița de vest a Ucrainei pentru a treia oară. Prima dată a provocat-o în regiunea de graniță cu Slovacia, a doua oară a provocat-o printr-un atac la granița cu Polonia, puțin mai departe de frontieră, iar acum provoacă chiar în interiorul Poloniei. Probabil astfel de provocări vor continua, escaladarea este făcută de Federația Rusă. Noi vedem din harta loviturilor că nu este un scop militar, pentru că ataca în vest, scopul este psihologic, să existe această isterie, să se ceară declanșarea articolului 5. Medvedev a ieșit imediat cu un comunicat, nici măcar nu s-a uitat la reacția Poloniei și a spus că începe un al treilea război mondial. Propaganda era pregătită la Moscova să fie foarte agresivă astăzi. Este foarte bine că a existat o reacție prudentă", a mai spus profesorul.
NATO trebuie să integreze apărarea cu atacul
Politologul mai crede că la nivelul NATO trebuie regândită abordarea războiului. Acesta spune că Alianța are nevoie să integreze apărarea cu atacul și să găsească soluții tehnice mai clare, pentru că apărarea antiaeriană a NATO nu a fost gândită pentru atacuri de dimensiuni mari. Potrivit acestuia, devine urgentă găsirea unei soluții și pentru eventuale atacuri cu drone iraniene, care străpung orice scut antiaerian, cu excepția Iron Dome, de proveniență israeliană.
"Pe de altă parte, sunt anumite întrebări la care trebuie să găsim răspuns. Ucraina a declarat că a respins cu noile sisteme de apărare antirachetă aceste atacuri și, totuși, vedem că aceste rachete din arsenalul sovietic fac parte din reacția antirachetă rusă a Ucrainei. Este o problemă serioasă, dacă aceste rachete sunt folosite în continuare, chiar dacă ele nu mai sunt atât de fiabile. Este o problemă serioasă și trebuie rezolvată urgent. Ucraina a cerut sprijin din partea Israelului, Israelul nu a dorit să îi ofere Iron Dome. Vom vedea poziția lui Netanyahu, după ce va fi învestit cu depline puteri ca premier.
Am văzut sistemele germane care au ajuns în Ucraina, însă este nevoie de o nouă abordare. Este nevoie ca apărarea să fie integrată cu atacul, iar Alianța la rândul său trebuie să găsească soluții tehnice, pentru că apărarea antiaeriană nu a fost gândită pentru un atac de asemenea dimensiuni. Umbrela NATO a fost gândită pentru rachete balistice, ceea ce se întâmplă acum în Ucraina depășește felul în care NATO a anticipat felul în care se poartă un război. Devine și mai urgentă găsirea unei soluții pentru dronele iraniene, care străpung orice tip de apărare antiaeriană, în afara sistemului israelian. În acest moment, trebuie să intensifice felul în care este gândită apărarea Ucrainei", a conchis Radu Carp.
