Human Rights Watch (HRW) a transmis miercuri că "lentoarea acordării de asistență umanitară" după cutremurul din nord-vestul Siriei, teritoriu controlat de opoziție, arată "neajunsurile" încercărilor ONU de a trimite ajutoare dincolo de granița cu Turcia, subliniind că întârzierile sunt "mortale".
Deschiderea de către guvernul sirian a încă două puncte de trecere a frontierei în nord-vestul Siriei pentru pentru doar trei luni "este o măsură insuficientă și tardivă", a declarat directorul adjunct pentru Orientul Mijlociu al HRW, Adam Coogle.
"ONU a dezamăgit populația din nord-vestul Siriei"
El a precizat că "antecedentele guvernului sirian în ceea ce privește blocarea ajutorului, combinate cu eșecul mecanismului transfrontalier autorizat de Consiliul de Securitate de a răspunde nevoilor urgente ale sirienilor din nord-vestul asediat, demonstrează că sunt necesare sisteme alternative de ajutor".
În primele zile după cutremure, secretarul general al ONU, António Guterres, și șeful ONU pentru ajutor umanitar, Martin Griffiths, au cerut mai mult sprijin transfrontalier pentru persoanele aflate în nevoie.
Griffiths a recunoscut, pe 12 februarie, la șase zile după primul cutremur, că ONU a "dezamăgit" populația din nord-vestul Siriei.
Civilii din nord-vestul Siriei, prinși într-o capcană
Marți, un convoi al ONU a intrat în zonele controlate de opoziție din nord-vestul Siriei prin punctul de trecere a frontierei Bab al-Salam, un punct de trecere aflat la granița cu Turcia pe care organizația a putut să îl utilizeze din nou după mai mulți ani în care tranzitarea a fost interzisă.
Regiunile de rezistență ale opoziției din provinciile nordice siriene Idlib și Alep, cele mai afectate de cutremure, au primit primul ajutor umanitar al ONU abia la patru zile după dezastru, ceea ce a provocat o avalanșă de critici la adresa organizației.
Chiar și înainte de cutremure, sirienii se confruntau cu una dintre cele mai grave crize economice și umanitare de la începutul războiului civil din 2011, confruntându-se cu o criză de combustibil, o epidemie de holeră și o penurie alimentară în creștere.
Cea mai mare parte a populației din nord-vestul Siriei, de aproximativ patru milioane de locuitori, era dependentă de ajutorul umanitar înainte de dezastrul natural.
"Civilii din aceste zone sunt efectiv prinși într-o capcană, nu au resursele necesare pentru a se reloca, nu pot intra în Turcia și se tem de persecuții dacă încearcă să se mute în zonele controlate de guvern", a declarat HRW.
