Un trend de pe Tik Tok încurajează auto-vătămarea și chiar sinuciderea, în Franța.
Numele de #LabelloChallenge vine de la numele unui brand popular în Franța, de balsam de buze. Se presupune că totul a început ca o provocare de a ghici mirosul unui balsam de buze pe o altă persoană.
Ce presupune provocarea
Ideea inocentă a luat o întorsătură întunecată atunci când a apărut o nouă versiune a provocării, care cerea oamenilor să-și scoată o bucată din balsamul de buze de fiecare dată când se simțeau triști. Când balsamul de buze era terminat, persoana se presupune că trebuia să se auto-rănească sau să se sinucidă.
#LabelloChallenge s-a răspândit în jurul Franței, cu peste 12 milioane de vizualizări ale etichetei pe TikTok la momentul scrierii. După ce au auzit despre provocare, mulți utilizatori au început să posteze videoclipuri prin care îi avertizau pe alții să nu participe.
Nu există un raport public de decese care să fie asociat cu provocarea. Nu se știe nici câte clipuri au fost făcute pentru promovarea provocării. Acum sunt cunoscute clipurile de avertizare.
"La fel ca în cazul majorității panicilor de provocare TikTok, videoclipurile reale care susțin «provocarea» sunt greu de găsit, dar videoclipurile de conștientizare sunt peste tot", a scris pe Twitter Abbie Richards, un cercetător în dezinformarea TikTok.
Dar guvernul francez a luat în serios provocarea și a postat un avertisment pentru părinți pe Twitter. Ministerul de Interne a postat un videoclip cu recomandări adresate adolescenților și părinților.
#LabelloChallenge nu este prima tendință TikTok care să preocupe publicul de siguranța copiilor care folosesc platforma.
O provocare anterioară, #BlackoutChallenge, este acuzată că a fost cauza morții unei fetițe de 10 ani într-un proces din 2022 în SUA. Provocarea i-a încurajat pe oameni să se sufoce până la punctul de inconștiență.
3% din provocările online au fost descrise ca fiind foarte periculoase
TikTok a realizat un sondaj în rândul a peste 10.000 de adolescenți, părinți și profesori, după îngrijorările legate de provocări.
Adolescenților li s-a cerut să evalueze nivelul de risc pe care îl reprezintă o provocare: "3% din provocările online au fost descrise ca fiind foarte periculoase. Doar 0,3% dintre adolescenți au declarat că au luat parte la o provocare pe care au catalogat-o drept foarte periculoasă", scrie raportul.
Publicul țintă, două tipuri
"Putem face diferența între două tipuri de ținte sau potențiale victime ale acestor provocări", explică Marion Haza, psiholog clinician și lector la Universitatea din Poitiers.
"Adolescenții care se descurcă bine (care reprezintă aproximativ 9 din 10 adolescenți) pot avea o minte critică față de provocări, în special provocări care implică rănirea lor sau chiar sinuciderea.
Ei vor putea să le reziste, să vorbească despre ei, să-i critice, să nu le realizeze sau să le realizeze într-o măsură mai mică, cunoscând riscurile legate de această provocare.
Pe de altă parte, adolescenții care sunt deja în suferință, cei care se rănesc deja, care încearcă să se sinucidă, care fug, care beau masiv etc., vor fi mai expuși riscului atunci când se vor confrunta cu o provocare pe rețele. Le oferă o nouă oportunitate de a continua să se rănească, uneori cu idei noi", spune ea.
Pentru categoria "la risc" a adolescenților, Haza este deosebit de preocupat de rolul pe care îl are mass-media în perpetuarea provocărilor dăunătoare.
