Premierul Nicolae Ciucă a discutat, luni, cu reprezentanții mediului de afaceri, noile modificări ale Codului Fiscal. Oamenii de afaceri au spus că-și doresc mai multă transparență în elaborarea acestor măsuri.
Florin Jianu, președintele Consiliul Național al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR), a expus, în direct, în cadrul emisiunii Euronews - Bună Seara, România, tipul de abordare pe care și-l doresc: „De sus în jos. Prima abordare să fie aceea a statului și modificările necesare: eficientizarea salariilor, contra unei prestații calitative superioare. Al doilea palier să fie cel al companiilor mari din România care plătesc puțin sau chiar deloc și, la sfârșit, să avem o abordare asupra IMM-urilor, care sunt cele mai vulnerabile și mai predispuse schimbărilor. Politicile fiscale în România încep și se termină cu IMM-urile.”
Unde lovesc noile modificări aduse Codului Fiscal
„IMM-urile sunt cele mai vulnerabile dar și angajații vulnerabili, care lucrează part-time, pentru că vorbim de o categorie care nu are venituri așa de mari și nu acolo este evaziunea fiscală. Dacă aveam o abordare unitară de sus în jos sau pe întreaga societate, în aceste momente dificile prin care trecem, cu toții am fi fost solidari și am fi înțeles. Când ocolești două categorii: pe cea a bugetarilor, a guvernanților dar și pe cea a companiilor mari și a angajaților lor, cu siguranță nu putem discuta despre solidaritate, ci de o abordare discreționară, o „impozitare a sărăciei”. Cauți bani într-o parte a societății care nu are așa de mult de oferit în acest moment”, spune Florin Jianu, președinte CNIPMMR.
1 din 5 companii mari din România nu plătesc nimic statului român
„Sunt 350 de companii cu o cifră de afaceri de peste o sută de milioane de euro și 20% dintre acestea (62 dintre ele) nu doar că nu plătesc nimic statului român, ci sunt în pierdere. Ce plătesc ele la bugetul de stat ca taxe și impozite reprezintă 0.8% din cifra de afaceri. Microîntreprinderile plătesc 1%, până acum plăteau 3%. Companiile antreprenoriale românești cu acționariat românesc au o rată a profitabilității undeva de patru ori mai mare decât același tip de companie din același domeniu, dar cu acționariat care nu e din România. Acestea ar trebui să fie mari semne de întrebare pentru ANAF. Cum poate un operator din aceeași piață, uneori lipsită de concurență reală, cum e domeniul energiei să aibă un profit mai mare decât concurența sau colegii lor din același domeniu?”, adaugă Florin Jianu.
Marile companii au beneficiat de pe urma crizei
„Sectoare de activitate cum este sectorul farma, care a obținut în pandemie profituri uriașe, sectoarele energetice, gaz, petrol, care după începerea conflictului din Ucraina au beneficiat de un raport extrem de consistent de capital, nu plătesc în niciun fel. Noi am propus public ca dincolo de introducerea unei taxe de solidaritate din partea statului, companiile beneficiare de pe urma crizelor să aibă o abordare proactivă și, în mod voluntar, să creeze un fond de solidaritate și să verse niște sume consistente pe care să le investească în educație, în sănătate, în domenii cheie din România.”
Modificările Codului Fiscal ar trebui să vizeze companiile de pe piața neagră
„E bine ca atunci când modificăm Codul Fiscal să nu lovim în calul care trage la căruță, ci în acele entități care nu sunt înregistrate la Registrul Comerțului, care lucrează în zona neagră și produc mari pagube, din punct de vedere al bugetului de stat și al concurenței neloiale pentru cei care funcționează în conformitate cu legislația în vigoare. Noi vizăm dialogul social participativ, nu consultativ, așa cum se desfășoară în România, a declarat - pentru Euronews România - Președintele Federației Operatorilor Români de Transport (FORT), Augustin Hagiu.
