Nicușor Dan: Trebuie să recunoaștem că statul nu știe să facă spitale într-un termen rezonabil

Președintele Nicușor Dan a recunoscut că „statul nu știe să facă spitale într-un termen rezonabil”, în contextul în care la Iași, șapte bebeluși au murit infecțați cu o bacterie.

Nicușor Dan, președintele României: „În primul rând, încă o dată e nenorocire, mai ales copiii mici, ci toată solidaritatea, să zic. Empatia de care putem da dovadă față de familiile care au avut pierderea asta. Spitale au început să se construiască chiar la Timișoara, unde spitalul de arși e undeva la 80%, dar evident că nu în ritmul în care este nevoie. Și dacă îmi permiteți, am spus că trebuie o analiză mai amplăla nivel de intuiție, la momentul ăsta cred că trebuie să recunoaștem că statul nu știe să facă spitale într-un termen rezonabil. Și atunci eu m-aș îndrepta către parteneriate public-private pentru construcție și administrare de spitale.

Sunt modele de astfel de parteneriate, întinse pe 20-25 de ani, în care care au și avantajul că nu trebuie să te împrumuți pentru toți banii, ci plătești pe toată durata asta și construcția și întreținerea ulterioară, astfel încât să construim mult mai repede și acolo unde spitalul este mult prea vechi, pur și simplu să demolăm, să facem altul la loc.

Și aici, din nou, vorbesc de intuiție, trebuie să facem un calcul de eficiență, pentru că mult prea mult din sistemul nostru sanitar se duce pe spitale și mult prea puțin pe medici de familie, policlinici, ambulatorii ale spitalelor. Și atunci când vei desemna că suntem obligați să facem o arhitectură a noului sistem de sănătate, trebuie să luăm în calcul o funcționare corectă, deci o dimensionare mult mai redusă a spitalelor în întreg lanțul de sănătate.”

Nicușor Dan, despre numirea șefilor serviciilor secrete

Întrebat de ce durează atât de mult să desemneze directorii serviciilor de informații, Nicușor Dan a afirmat că este o decizie care ține atât de președinte, cât și de majoritatea din Parlament.

Nicușor Dan, președintele României: „Obiective până la finalul anului? E mai simplu. Cum afcem ca spațiul mediatic să fie cât mai corect pentru toți membrii societății, astfel încât fiecare dintre noi să aibă posibilitatea să se exprime, dar să nu fie distorsionat sau amplificat un mesaj sau altul. Asta este o chestiune care mă preocupă și mă voi apleca în următoarele luni.

Apoi justiția este o promisiune pe care am făcut-o în campanie. Aici nu o să fie rezultate spectaculoase. E nevoie de multe ore de discuție cu mulți actori care sunt implicați în zona de justiție, și parchet, și instanțe.

În această majoritate sunt mai multe partide care au opinii, e o chestiune politică. (...) Serviciile și, bineînțeles, o conturare mai bună a direcției economice pe care România trebuie s-o ia și pe termen scurt, și pe termen mediu și pe termen lung.

Cam astea sunt preocupările pe lunile următoare și imediat și o să stabilizăm lucrurile astea. Pentru tot mandatul, imediat ce stabilizăm lucrurile astea, putem să ne uităm și la alte lucruri care sunt de asemenea foarte importante și foarte complicate. De exemplu, cum să facem un învățământ eficient pe toate nivelurile, cum să facem un sistem de sănătate care să fie eficient, în ce în modul în care cheltuiește bani banii de la Casa de sănătate și, pe de altă parte, evident ca serviciile să fie potrivite.”

Nicușor Dan: Este și o influență continuă a Rusiei care amplifică toate nemulțumirile sociale

Președintele Nicușor Dan a spus că este nevoie de o recâștigare a încrederii cetățenilor pentru ca partidele populiste, izolaționiste „să ocupe un loc mult mai mic în încrederea populației decât cel pe care-l ocupă azi”. Șeful statului a reacționat, în condițiile în care sondajele recente creditează partidul AUR la un scor de 40% în eventualitatea organizării de alegeri parlamentare.

Nicușor Dan, președintele României: „Sunt niște sondaje pe care eu le cred. Ele reflectă, în opinia mea, mult mai puțin vreo mare iubire sau vreo mare opțiune pentru acest partid. Ele reflectă o neîncredere mare în clasa politică actuală pentru modul în care s-a guvernat în ultimii ani în România, lucruri pe care suntem obligați să le corectăm. Este și o influență continuă a Rusiei, care amplifică toate nemulțumirile sociale, uneori cu date false.

Mai este și o discrepanță tehnologică în mijloacele de comunicare online, pentru care încă nici România, nici statele europene nu sunt la nivelul tehnologic pe care îl dezvoltă forțele de destabilizare, lucru pe care o să-l corectăm într-un interval de o jumătate de an, un an.

Cu toate aceste fapte, cel mai important fiind actul de guvernare și de recâștigare a încrederii cetățenilor, eu sunt convins că și pe chestiunea asta, partidele populiste, izolaționiste o să ocupe un loc mult mai mic în încrederea populației decât cel pe care-l ocupă azi.”

Oportunitățile de afaceri pe care i le-ar propune lui Trump în România: Putem să ne uităm și la resurse minerale

Întrebat ce oportunități de afaceri i-ar propune președintelui american Donald Trump, Nicușor Dan a afirmat că există mai multe domenii, precum cel al energiei și al inteligenței artificiale, în care ar putea colabora cu partenerii americani.

Nicușor Dan, președintele României: „Nu avem o strategie bine definită economic. Suntem la 50% cu ce ne-am duce la o discuție cu SUA, dar vom fi la 100% la 1 ianuarie.

În linii mari, există o oportunitate pe energie - gazul de la Marea Neagră. Intrăm într-o competiție pe inteligență artificială. Și, pe inteligența artificială, contează o energie electrică care să fie accesibilă și o competență tehnică, lucruri pe care România le are. A coopera în zona de AI este o opțiune foarte serioasă.

A dezvolta chestiuni pe care, în momentul acesta, probabil că câțiva ani de acum încolo, o să fie o preocupare pe zona de echipamente militare. Cam astea sunt zonele mari în care avem interese comune. Putem să ne uităm și la resurse minerale. Aici e o discuție foarte nuanțată.”

Nicușor Dan, despre criticile Departamentului american de Stat: Informațiile lor sunt cele corecte

Nicușor Dan, președintele României: „Toate lucrurile pe care le spuneți nu o să fie rezolvate până în trimestrul întâi din 2026, fără îndoială. Vă dați seama.

Există o cunoaștere foarte bună pe care statul american o are față de România și față de alte țări europene. Pe acest nivel al justiției, al dezvoltării economice, informațiile lor sunt cele corecte, dar România este un stat care este aproape de a intra în OCDE. Are o economie care și-a dublat PIB-ul. Trebuie să ne uităm nici pesimist, nici optimist. Trebuie să ne uităm realist la situația noastră și este în avantajul reciproc ca legăturile economice între SUA și România să se dezolte și asta vom face.”

De ce au fost anulate alegerile prezidențiale din 2024 și care sunt dovezile infiltrării Rusiei

Nicușor Dan, președintele României: „Tot timpul dau exemplul cu raportul Marii Britanii pe patru celule de interferență în Europa, care au fost dezvăluite șapte-opt ani mai târziu. Sunt niște măsuri contraoperative care necesită și ele expunerea unor oameni. E o chestiune de informații. Lucrurile astea se întind în timp. Noi avem modul de operare, avem în momentul de față niște lucruri pe care le bănuim, nu avem dovada cine a fost, cine a plătit.

Sunt trei componente: una de interferență rusă pe rețelele de socializare. Aici, dosarul cu care a venit Parchetul General este consistent, în sensul că acolo sunt date, sunt site-uri și metode de promovare care se duc în Rusia. Aici e o dovadă, dar nu la toate site-urile și la toate metodele lor de promovare, ci sunt doar câteva.

După aceea, avem pe partea de finanțare acea dovadă cu domnul Peșchir care a plătit un milion de euro. Noi bănuim că au fost de ordinul a 20, asta e estimarea. Aici e o intuiție. Ce e cert e un milion. Intuiția este de ordinul a 20 de milioane, e estimarea pe care mi-au dat-o toți oamenii din consultanță politică care au făcut tipul ăsta de campanii. După aceea avem și încercările de destabilizare cu rețeaua Potra, cu venirea la București, cu armamentul pe care îl aveau. Asta e componenta cea mai bine documentată de către statul român în momentul ăsta. Avem și cadrul general pe care noi ca societate nu îl aveam în momentul noiembrie 2024. Era ceva foarte abstract - război hibrid.

Rapoarte foarte consistente vorbesc despre interferențe nu numai în România, ci în întreg spațiul european. Se conturează un cadru general cu care toată lumea e de acord.

Am intuiția că în spatele lui Călin Georgescu au fost niște oameni din corupția românească a anilor '90 - 2000. Am spus asta cu titlu de intuiție. Ca să ajungi de la intuiție la o probă, trebuie să verifici circuitul unor bani care s-au plimbat, poate prin criptomonede, poate prin paradisuri fiscale. Asta e dificil și ia timp. Nu (n.r.: nu o să spună la cine se gândește).

Legat de China, e foarte interesant că TikTok, care este o companie a statului chinez, spune că modul în care a fost influențată această rețea înseamnă operator străin, operator statal. Inclusiv Tiktok spune asta în corespondența pe care Parchetul a avut-o cu TikTok, pe cazul Călin Georgescu. O să avem în timp, câteva luni, poate un an, o imagine mult mai completă cu date. Ca mod de operare, lucrurile sunt relativ clare în momentul ăsta.

O conducere prietenoasă sau cel puțin disociată de direcția strategică a Uniunii Europene în România. Rusia este într-un război în Ucraina, încearcă să influențeze alegeri peste tot în Europa și atunci, o conducere într-un stat mare, cum e România, care să nu fie aliniată cu politica UE, ar fi fost un câștig pentru ea, așa cum ați văzut ce eforturi au făcut în Moldova pentru un stat de dimensiune mult mai mică.

Ce a documentat Parchetul foarte bine e modul de operare, discuții între ei, cine ar fi urma să vină la București, cum s-ar fi întâlnit în fața Curții Constituționale. Ar fi urmat să fie un protest. Asta e foarte bine documentat. Este documentată întâlnirea între ei și Călin Georgescu, între Potra și Călin Georgescu. Este ceea ce avem în momentul acesta. E ceva ce nu cunoaștem în momentul acesta. De asemenea, nu cunoaștem în totalitate circuitele de bani dintre ei."

Nicușor Dan, despre Visa Waiver. Când va avea loc vizita sa în SUA

Nicușor Dan, președintele României: „Există o discuție. Decizia SUA de a suspenda includerea României în Visa Waiver a avut de-a face mult mai puțin cu situația politică din România, decât cu politica internă americană legată de migrație. Migrația este un fenomen care privește foarte mult societatea americană. A suspenda un program de exceptare de la vize pentru cetățenii unei țări a fost un mesaj de politică pe care SUA l-au dat.

Între timp, noi am avut discuții foarte consistente și ne-am obligat, ceea ce este absolut normal, să repatriem românii care sunt găsiți fără acte legale pe teritoriul statului american. Este o solicitare de revenire pe care statul român a făcut-o, pe care autoritățile americane o au și pe care o vor decide la un moment dat.

Ce putem spune noi în momentul ăsta este că din punct de vedere tehnic, pe această îngrijorare a SUA și a societății americane că un program Visa Waiver va extinde fenomenul migrației, am asigurat partea americană și am și acționat, când a fost cazul, de a repatria, am asigurat că nu va avea un efect migratoriu pentru Statele Unite.

Cel mai probabil, va fi în primul trimestru din 2026, dar îmi doresc eu de la această vizită, îmi doresc să fie una consistentă pe cele două componente cele mai importante din momentul ăsta - securitate și economie.

Pe securitate lucrurile sunt într-o continuitate. Există comenzi de echipament militar care sunt în curs ale României către SUA. Există o prezență militară americană în România, câteva mii de soldați. Aici este o continuitate pe care ne-o dorim să își urmeze cursul firesc.

Pe partea economică, ne dorim foarte mult investiții americane în România. Avem potențial de care am vorbit - gaz la Marea Neagră, o competență peste medie în zona de IT, tehnologie.

Pentru ca această vizită să fie fructuoasă din punct de vedere economic, ea trebuie precedentă de niște vizite la nivel tehnic, astfel încât în momentul în care o vizită la nivel de președinte să se încheie niște acorduri economice. Cam asta îmi doresc eu de la vizită”.

Nicușor Dan, despre alegerile pentru primăria București

Nicușor Dan, președintele României: „Evident că mi-ar plăcea să existe un candidat unic al coaliției, vorbind nu pe persoane, ci pe o stabilitate politică, care este necesară. Mai mult, fiecare dintre ei este cunoscut, fiecare a avut o poziție executivă, a fost validat de alegeri, deci sunt persoane interesante. O să vedem."

Când „rezolvăm” deficitul și avantajele OCDE, unde vom adera în 2026

Nicușor Dan, președintele României: „Pe chestiunea de deficit, mare parte din măsuri au fost luate și ele ne permit, 2025-2026, să ne apropiem de țintele de deficit cu care ne-am angajat față de Comisia Europeană și care sunt urmărite de piețele financiare și de agențiile de rating.

Aceste investiții militare vor stimula dezvoltarea unor ramuri din industria de apărare, dar ele nu vor fi suficiente pentru o relansare economică a României. Ce trebuie să facem pentru o relansare economică? Avem niște oportunități. Faptul că suntem într-un proces constant de îndeplinire a jaloanelor pentru OCDE - e posibil ca România să adere la OCDE chiar în primăvara viitoare. Asta înseamnă o garanție pentru economia României și o invitație pentru investitori străini.

Apoi avem oportunitatea gazului pe care îl vom extrage, începând din 2027, din Marea Neagră. O să avem, în sfârșit, în 2028, o autostradă care să lege portul Constanța de vestul României și că conecteze Marea Neagră cu Europa Occidentală. Avem un potențial foarte mare în zona tehnică și, în special, în zona de informatică. Având aceste elemente de potențial, avem nevoie ca, în strategiile noastre economice din următorii ani, să dezvoltăm exact acele zone în care avem potențial. Și economia românească privată este una sănătoasă, care poate să se dezvolte în momentul în care este predictibilă fiscal și mai puțin agresată de autorități.

Am fost nevoiți, pe termen scurt, să corectăm un deficit și asta i-a afectat cel mai rău pe români, dar a afectat și mediul privat economic. Când o să avem un buget 2026 cu un deficit la 6% din PIB și o să vedem o predictibilitate, o să putem discuta inclusiv regimul fiscal pe următorii ani cu mediul privat, ca să fie cum am spus, predictibil.

Noi avem cicluri politice de câte zece ani, asta este interpretarea mea, pentru că avem un președinte cu mandat de cinci ani și care, cel puțin ultimele două rânduri, s-a prelungit la zece ani. Avem un președinte care contează în ecuația de putere și din cauza asta, în 2024, când am avut alegeri prezidențiale, totul a fost subordonat alegerilor prezidențiale. Miza a fost așa de mare pentru fiecare dintre partidele care guvernau împreună, că tot ce s-a întâmplat s-a subordonat alegerilor prezidențiale care urmau să fie în noiembrie 2024. Evident, nu a fost sănătos pentru economia românească și acum plătim toți.

Acum, asta s-a încheiat, primele alegeri naționale vor fi peste trei ani și jumătate și putem, în sfârșit, să discutăm cu toții rezonabil de un plan pe termen mediu despre ce facem cu economia României. Mai este chestiune reducerii deficitului pe termen scurt, asta este o chestiune a coaliției, iar când a fost nevoie, de două-trei ori, am intervenit și eu în discuție. Următorul plan este ce facem pe termen mediu. Sincer, când ai o presiune foarte mare pe termen scurt, cum o are guvernul și coaliția, nu prea ai timp să reflectezi de cum să dezvolți ecomnomia peste doi-trei ani. În 2026, deja fiecare dintre noi o să fie mai liniștit și putem discuta de chestiuni de perspectivă.

Dacă mă întrebați pentru 2025, cifra probabil va fi între 9 și 10%. Aici putem să estimăm, pentru că avem datele care s-au colectat pentru rectificare. Pentru 2026, nu am răspunsul acum.

Dacă această plafonare ar fi dispărut la acele produse de bază, am fi văzut niște creșteri de prețuri. Pe de altă parte, într-un coș comun - pentru că oamenii nu cumpără doar acele produse de bază - sunt niște ajustaje și un efect global nu s-ar fi simțit. În opinia mea, această discuție a fost mai degrabă un semnal pe care coaliția l-a dat către români, în sensnul că ne interesează dificultățile pe care le întâmpinați. Economic, probabil că nu ar fi avut mare efect în ansamblu."

Ce cumpără România cu banii din SAFE și care sunt avantajele

Nicușor Dan, președintele României: „Fondurile SAFE înseamnă împrumuturi la dobânzi foarte mici și cu termene de rambursare foarte mari. Sunt pentru echipament militar și pentru infrastructură cu folosință duală, civilă și militară. Ne va permite să construim niște bucăți de autostradă care sunt înspre Moldova și Ucraina. Pentru moment, vorbim de o sumă alocată pentru România și de termenul noiembrie, când, în acord cu Comisia, vom defini proiectele care vor fi finanțate. Înseamnă și o modernizare a Portului Constanța. Pe partea de echipament militar, înseamnă ca, cu acești bani, să cumpărăm echipament militar, pe care o parte să îl producem în România. Asta înseamnă evident o dezvoltare a industriei militare și locuri de muncă și o dezvoltare orizontală.

Pentru moment, cea mai avansată este discuția între compania germană Rheinmetall și fabrica de pulberi de la Victoria. Este o discuție începută cu compania franceză Airbus, care colaborează cu România la Ghimbav, de mulți ani. Până în noiembrie, o să mai vedeți tipul acesta de parteneriate. Aceștia sunt bani împrumutați în cadrul SAFE. Nu se deduc de la deficit. Tocmai de aceea, față de cererea inițială pe care noi o făcusem, din cauză că noi mai avem comenzi de echipament pentru care contractele sunt semnate, banii din SAFE completează pe fiecare an - mai puțin pe 2026, 2027, mai mult 2028, 2029, 2030 - acel 2,5 sau 2,6% din PIB pentru armată, la care România s-a angajat."

Nicușor Dan consideră că dronele ar putea fi doborâte și că ar trebui prudență în cazul avioanelor cu pilot

Nicușor Dan, președintele României: „Acest summit este mai degrabă de viziune și mai puțin tehnic. Ce este important, mai ales după incidentul cu dronele din Polonia, sunt discuțiile care au avut loc, la nivel tehnic, între miniștrii Apărării, între șefii statelor majore, acelea sunt elementele consistente care vor duce la o decizie politică care deja e cumva agreată și în structurile Uniunii, și în structurile NATO. Anticipez că se vor discuta din nou chestiuni legate de războiul din Ucraina, de cadența sprijinului pe care țările occidentale pot să-l ofere Ucrainei, dar la nivel politic, nu tehnic. Iar România are interesul evident ca sprijinul pentru Ucraina să continue consistent și are interes ca, din punct de vedere operațional, flancul de est să fie bine întărit.

Sunt două chestiuni: una de echipament, care este tehnică și este discutată la nivelul miniștrilor Apărării și mai este o chestiune operațională, la care România avea o restanță înainte de legea din mai. Acum, după legea din mai și după lămurirea aspectelor operaționale în CSAT, lucrurile sunt lămurite. Tehnic, înseamnă capabilități militare care mai întâi să observe, cu un timp rezonabil înainte - asta înseamnă radare, grosier vorbind - și capabilități de doborâre a celor care intră pe teritoriul național. Asta înseamnă niște echipamente, aceste lucruri nu sunt publice, iar pe unele le avem și pe unele o să le avem în urma eforturile din lunile următoare.

Tot flancul estic este apărat, armatele acestor țări colaborează. Așa cum noi suntem în misiuni aeriene la alții, și alții sunt în misiuni aeriene la noi, pe flancul estic. Sunt echipamente specifice și pentru observare, și pentru anihilare și pe acestea trebuie să fie făcute niște ajustări.

Operațional, discuția este care e mecanismul de comandă când corpuri străine intră deasupra teritoriului național. Pentru că tipul acesta de amenințare nu exista în momentul când a fost făcută legea veche, iar legea din mai 2025 a corectat-o, a definit aceste lucruri și apoi, operațional, a venit hotărârea CSAT, care a împărțit pe cele patru categorii: cine acționează în cazul dronelor, acționează cel care comandă unitatea locală; pentru rachete, șeful Statului Major; pentru avioane militare cu pilot, șeful Statului Major; pentru avioane civile cu pilot, Ministerul Apărării.

Noi suntem membri NATO și avem o colaborare în cadrul NATO, avem obligația de a ne apăra unul pe altul, dar decizia cu privire la teritoriul național aparține țării respective. Dacă țările au reglementări diferite, asta se poate întâmpla în cadrul NATO. Este decizia Parlamentului și al CSAT.

Dacă este vorba de drone, poziție mai degrabă activă, dar dacă este vorba de aparate cu pilot, mai degrabă prudentă. Da (n.r.: dacă mai intră o dronă în spațiul aerian, ne așteptăm să o doborâm). Cu pilot? Cred că ce s-a întâmplat cu avioanele care au survolat 12 minute spațiul baltic și reacția pe care au avut-o forțele NATO de acolo a fost una corectă, prudentă, pentru a nu escalada. Este o chestiune de a arăta determinare în fața unei potențiale agresiuni, când vorbim de drone. Când vorbim de avioane cu pilot, e mai complicat. Ca instinct, prefer să fiu mai prudent. Nu aș vrea să introducem mici noțiuni de panică pentru cetățenii din România. Pentru moment, mai puțin acele 12 minute din zona baltică, nu au existat în perioada recentă incursiuni în spații aeriene ale țărilor NATO. Asta este normalitatea care sunt convins că o să continue.

Este evident că intenția Moscovei este de a provoca, exact pentru a ridica dubii în societate, așa cum fac pe multe alte teme, așa cum vor să amplifice tensiunile care sunt inerente în societățile occidentale. Vor cumva să dezvolte neliniști în societățile astea, să dezvolte o neîncredere sau o oboseală față de ajutorul constant pe care occidentul l-a dat Ucrainei. Și noi trebuie să spunem că țările noastre sunt în NATO, au mijloace suficiente pentru a se apăra. În orice situație potențial-limită se vor apăra unele pe altele, cetățenii trebuie să fie liniștiți că nu se vor întâmpla lucruri deosebite în următoarea perioadă. Ce se va întâmpla peste doi ani, patru ani, șase ani? Petru că vedem atitudinea agresivă a Rusiei, trebuie să continuăm să echipăm, să instruim armatele noastre, să le învățăm să colaboreze mai bine decât până acum."

Nicușor Dan: Probleme cu Transnistria dacă forțele pro ruse ar fi câștigat alegerile în Moldova

Nicușor Dan, președintele României: „Au fost alegeri esențiale, nu atât ptin prisma a ceea ce se va întâmpla acum, ci prin prisma a ceea ce s-ar fi putut întâmpla în cazul în care ar fi câștigat forțe pro ruse. Atunci s-ar fi oprit procesul de aderare, cum s-a întâmplat în Georgia. Și văzând tot ce a desfășurat Rusia, cantitățile de bani care s-au dirijat către Republica Moldova, toate eforturile logistice, fără îndoială că toate acestea nu au fost făcute pentru o mândrie regională, ci aveau un țel de a direcționa într-un anume fel politica Moldovei și cel mai important e ce s-ar fi întâmplat în Transnistria, în contextul de securitate.

După această victorie a forțelor pro europene, care a fost incontestabilă, o să urmeze ceea ce s-a început deja, un proces de integrare în UE, pentru care eu sunt extrem de optimist. Un termen de trei ani este foarte realist pentru asta.

În Transnistria sunt niște trupe ruse, Transnistria este între Moldova și Ucraina și, din cauză că autoritățile de la Chișinău sunt foarte atente la fenomenul ăsta, pentru că armata rusă care este dislocată acolo este foarte greu să schimbe trupe, să schimbe armament. Și în felul acesta, ea există, dar este destul de firavă. În cazul în care am fi avut niște forțe pro ruse la Chișinău, toată armata asta ar fi putut să fie întărită și să fie o amenințare și pentru Moldova, și pentru Ucraina, inclusiv pentru România. Nu poți să aduci acum echipament acolo, fiind între Ucraina și Moldova.

E o chestiune tehnică. Eu cred că poate fi făcută cu tot cu Transnistria, la momentul acesta, cu un statut așa cum are Găgăuzia, cu o relativă autonomie în cadrul Republicii Moldova. Așa poate să aibă și Transnistria în regimul acesta. Granița Uniunii Europene ar fi cu tot cu aceste două regiuni autonome.

În momentul acesta, Ucraina și Moldova au un calendar comun de negociere. Există această dificultate, cu Ungaria, care se opune aderării Ucrainei și există această discuție cu o eventuală decuplare, care nu cred că se va întâmpla în perioada următoare, pentru că ar fi un semnal foarte prost pentru Ucraina. Atunci, pentru Moldova, vor începe să fie făcuți pași indiferent de deschiderea oficială a capitolelor de aderare. Pentru moment, și pentru Moldova, și pentru Ucraina, este nevoie ca ele să îndeplinească condițiile tehnice pe toate capitolele viitoare de aderare și asta va dura, pentru Moldova, trei ani."