Liana Arsenie, președinta Curții de Apel București, răspunde întrebărilor jurnaliștilor

Întrebare: Există schimbări de complet care au avut drept consecință achitări, încetare proces, și la inculpați mai puțini notorii? Cereți IJ să verifice toată această chestiune a repartizării completurilor?

Liana Arsenie: Aceste dosare prin prisma inculpaților reprezintă interes media. Din păcate sunt mii de oameni achitați, pentru care încetează procesele penale, după cum sunt mii de oameni și în pușcărie. Acele penitenciare sunt pline pentru că judecătorii prezintă hotărâri de condamnare. Ceea ce nu se înțelege e că vorbim de cea mai mare instanță din țară, cele mai complexe cauze și cele mai mediatizate, nu spune nimeni de schemele subdimensionate, de infrastructura deficitară. Avem un deficit major de personal, judecători, grefieri. Pe acest volum cu presiune media din ce în ce mai mare, trebuie să le gestionăm cu un număr tot mai mic de judecători.

Întrebare: De ce din 210 judecători, 50 sunt delegați din 6 în 6 luni? Ca să îi aveți la mână, de ce faceți asta? De ce nu faceți concursuri?
Liana Arsenie: Din păcate, dinamica personalului din cadrul CAB nu se întâmplă să avem toți probleme în același timp. De exemplu, Tribunalul Teleorman are șase judecători din 20. Dacă puterea executivă va decide să ia aceste diurne, vom rămâne cu patru. Concursurile sunt organizate. Delegările operează cu aceste diurune pentru a asigura funcționarea acestor instanțe.
Întrebare: Domnul Beșu și-a făcut cerere de transfer și a fost respinsă. Cum explicați?

Liana Arsenie: Nu pot răspunde pentru deciziile CSM.

Întrebare: Cât la sută dintre cazuri sunt cazuri de mare corupție? Cum explicați că fix aceste cazuri apar ca accidente și conduc la prescripție? Nu e un eșec al instituției și al dumneavoastră?

Liana Arsenie: Nu știu de ce vorbiți dvs de acest eșec. Este o eroare de raționament juridic. Nu scapă nepedepsiți. Sunt mii de dosare de corupție, dar care nu suscită interesul media, care s-au soldat cu recuperarea prejudiciilor. Nu instanța recuperează prejudiciul.

Liana Arsenie, președinta Curții de Apel București, răspunde acuzațiilor din documentarul Recorder

Președinta Curții de Apel București, Liana Arsenie, a luat cuvântul la conferința extriordinară pentru a clarifica schimbările din completurile de judecată și a respinge „narațiunile manipulative” care au apărut.

Arsenie a explicat că deciziile privind mutările judecătorilor, inclusiv în cazul Vanghelie, au fost motivate de carieră și de echilibrarea volumului de muncă, nu de intervenții exterioare.

„Mă bucur să avem această întâlnire. Profesiile noastre, aceea de magistrat și jurnalist sunt animate de aceeași nevoie: de aflare a adevărului. Mulțumim doamna judecător. Așa cum am precizat conferința vine în contextul evenimentelor din ultimele două săptămâni. Pentru a apăra independența justiția, vrem să atragem atenția asupra situației.

Vom prezenta dovezi care combat narativele manipulative și arată starea de legalitate. Cea mai gravă mistificare este cea privind schimbarea completurilor. Aș începe cu cel mai important: anume cazul Vanghelie. A fost înregistrat la Curtea de Apel București, a fost așadar în 2021. Judecătorul Voica Valerica, schimbare obiectivă pentru că a promovat un concurs, la fel și cealaltă judecătoare. Așadar factorul de decizie a fost exterior CAB. Este dreptul la carieră al judecătorilor.

Judecătorul Răileanu a solicitat el să își schimbe cariera. Judecătorul Andreea Ionescu a fost la cealaltă secție penală pentru echilibrarea dinamicii muncii. Volumum de muncă e ridicat.

Decizia a fost luată având în vedere că nu se administraseră probe. Judecător Gargaria Anastasia, însă având în vedere că nu motiva deciziile s-a impus neprelungirea mutării. În final, completul a fost stabil, iar cauza a fost soluționată. A fost o singură soluție de prescripție și două de achitare.

Termenul general de prescripție pentru luare de mită a fost îndeplinit în 2017. Judecătorii au arătat că fiind o infracțiune simplă, termenul a curs de la data comiterii. Termneul de prescripție s-a împlinit în 2017. A da vina pe CAB în vederea prescrierii răspunderii penale în vedere în care era deja prescris din 2017 este greșit.

Despre judecătorul Laurențiu Beșu: Cu privire la soluția pe care o critică judecătorul Beșu, trebuie subliniat că CAB a salvat dosarul de la prescripție.

O eventuală schimbare de încadrare ulterioară nu afectează competența CAB. Prin urmare, o evaluare profesionistă a instituțiilor conduce la concluzia că soluția CAB este una care nu expune soluționarea la prescriere.

Încălcarea dispozițiilor legale nu poate fi justificată de riscul prescripției răspunderii penale. Prescripția răspunderii penale nu poate fi o cauză să nu fie respectate alte reguli din codul de procedură penală.

Afirmațiile făcute precum că „inculpații sunt scăpați” reprezintă o antepronuntare. Judecătorul știe care va fi soluția procesului abia la finalul procesului. Afirmații precum că sunt chemați la CAB judecători sensibili, fac obiectul sesizării CSM, așa că nu vom dezbate asta. În ceea ce privește activitatea sa la Doi și un Sfert menționăm că am cerut detalii de la instituțiile abilitate.

Un al judecător este Panioglu Daniela, care atacă Curtea de Apel București. În timp ce invocă exigențe morale, a lansat în spațiul public acuzații care nu sunt factuale. Ea a acuzat alte persoane fără probe. O să prezentăm factorul declanșator al conflictului. Deși în 2011 doamna judecător a dobândit dreptul de proprietate a unui apartament, până în 2015 a continuat să deconteze o chirie de la stat, declarând în fals că nu deține o locuință. Când CAB a aflat realitatea și a asistat plata chiriei, judecătoarea a atacat decizia în instanță.

Această conduită vorbește de la sine despre prăpastia dintre vorbe și fapte. Nu putem fi deontologi doar în ceea ce îi privește pe alții. Conduita sa ilicită nu e doar de însușire a banului public, ci este vorba și despre încălcarea atribuțiilor de serviciu. Ea a fost sancționată pentru afecțiuni fizice și verbale asupra unui coleg. Ea l-a lovit cu dosarul în cap pe colegul său de complet de judecată.

Mulți colegi au refuzat să facă echipă cu ea, din 23 de judecători, un singur judecător și-a manifestat intenția de a face complet cu doamna judecător. După un an, a renunțat și el.

În concret, fiind investită în 2013 cu soluționarea unui dosar, nu l-a soluționat timp de 9 ani, amânând pronunțarea pentru 238 de zile. Menționăm că așa cum rezultă din rechizitoriu prejudiciul este de ordinul milioanelor de euro. Nouă ani de zile un dosar.

Acest dosar a fosr preluat ulterior de un alt complet. În final, acum dosarul se află în stadiu de finalizare, după aproape doi ani de zile. Faceți dumneavoastră comparația de timp.

Doamna Panioglu a fost sancționată disciplinar pentru că a inserat aprecieri care erau fapte penale săvârșite de procurori, depășind astfel limitele sesizării. Este cu evidență că CAB a avut de gestionat ani de zile un judecător agresiv fizic și verbal cu majoritatea colegilor.”, a declarat Liana Arsenie, președintele Curţii de Apel Bucureşti.

Liana Arsenie a pus o înregistrare cu Daniela Panioglu.

„Vă putem pune la dispoziție înregistrările.Justiția nu înseamnă soluții prestabilite.

Din păcate, prin diferite mesaje, justiția a trecut la o arenă. E o preocupare în destructurarea puterii judecătorești. Asistăm la o campanie de linșare mediatică a sistemului judiciar prin ridiculizarea conducerii sistemului judiciar, folosind ca voci oameni care reacționează în urma eșecului profesional. Cine beneficiază? Sunt acțiuni cu țintă de a crea haos controlat.

Atacurile apar la momentul în care DNA trimite în judecată dosare grele, iar CAB va trebui să judece aceste dosare. Asta e metoda clasică: distrugi încrederea în instituții, înainte ca ele să se pronunțe.

Astăzi vedem un judecător cu trecut în servicii care lansează mesaje bazate pe propriile concepții și o instituție media care le prezintă fără să le verifice.

Atacul politicului rezultă chiar din prezentarea la TVR a unui film artistic cu pretenții de documentar, fiind evidentă instigarea publică împotriva ordinii constituționale.

Nu vom abdica de la valorile statului de drept pe care am jurat să le respectăm. Nu pretindem că nu sunt probleme, dar acestea nu pot veni decât prin dialog, respect, profesionalism și competență.”, a adăugat aceasta.

Judecătoarea Raluca Moroșanu de la Curtea de Apel București: „Tot ce a spus Beșu e adevărat”

„Sunt judecător la Secția Penală a Curții de Apel București, am 26 de ani de magistratură, din care 19 la Curtea de Apel București, la Secția Penală. Am venit aici ca să îl susțin pe colegul Laurențiu Beșu și să spun că tot ceea ce a spus el acolo este adevărat. Dacă va fi contrazis, este o minciună. Aici, la Curtea de Apel București. Muncim foarte mult. Conducerea nu ne ajută de niciun fel. Suntem terorizați pur și simplu cu acțiuni disciplinare și cu tot ce știți dumneavoastră că ni se întâmplă. Nu vreau să vă spun cum este atmosfera și încep în ce situație toxică și încordată suntem. O parte dintre colegii mei sunt de acord cu mine. Nu știu cealaltă parte ce pot face. Sunt aici unii care vor susține probabil conducerea. Nu așa.

Ca paranteză, nu am fost nici ofițer acoperit, nici la doi și-un sfert nicăieri. Am fost toată viața mea magistrat. Colegii din țară mă cunosc pentru că am fost și formator la Institutul Național al Magistraturii și la Școala Națională de Grefieri, aproape 15 ani. Și ei vor ști că nu mint. Dacă nu crede Laurențiu, măcar să mă creadă pe mine. Atât am avut de spus.”, a declarat Raluca Moroșanu, judecătoare la Curtea de Apel București.