România a consolidat independența justiției și a avut rezultate bune în combaterea corupției, inclusiv la nivelul demnitarilor de rang înalt.
Este concluzia Raportului Comisiei Europene privind statul de drept, în țările membre ale Uniunii Europene.
Totuși, Comisia Europeană atrage atenția că numărul mic al magistraților este un motiv serios de îngrijorare.
Executivul de la Bruxelles ne mai recomandă digitalizarea sistemului judiciar, precum și măsuri care să asigure independența editorială a instituțiilor publice de presă publice.
În privinţa Pilonului II - Cadrul anticorupţie, Comisia a menţionat că se menţin rezultatele pozitive în combaterea corupţiei, inclusiv cazuri de mare corupţie, au fost abordate provocările operaţionale ale DNA, reforma Codului penal şi a Codului de procedură penală este finalizată şi Parchetul European (EPPO) apreciază buna cooperare cu autorităţile naţionale.
A fost notat şi faptul că Senatul a adoptat reguli privind criteriile obiective pentru ridicarea imunităţii, în oglindă cu cele adoptate de Camera Deputaţilor în 2019.
Referitor la Agenţia Naţională de Integritate, au fost reţinute progresele realizate privind codificarea legilor integrităţii, digitalizarea declaraţiilor de avere şi interese, precum şi faptul că instituţia este autoritatea competentă să soluţioneze raportările avertizorilor de integritate.
Recomandările lansate de Comisia Europeană României
Pe baza acestei analize, Comisia a formulat şapte recomandări pentru România: să finalizeze evaluarea recomandărilor Comisiei de la Veneţia privind Legile justiţiei; să dispună măsurile operaţionale necesare pentru soluţionarea provocărilor restante privind investigarea infracţiunilor în sistemul judiciar; să intensifice eforturile pentru asigurarea resurselor umane necesare în sistemul judiciar, inclusiv pentru unităţile de parchet; să introducă reguli privind activitatea de lobby pentru parlamentari; să ia măsuri pentru consolidarea independenţei mass-media; să asigure consultarea publică efectivă în procesul legislativ; să continue eforturile privind acreditarea internaţională a Institutului privind Drepturile Omului.
România face obiectul acestui raport anual, după ce a scăpat de Mecanismul de Verificare și Cooperare, la sfârșitul anului trecut.
